Apartamentele cu două camere sunt vedeta pieţei imobiliare româneşti după numărul de tranzacţii încheiate lunar pe acest sector. Spre deosebire de oferta de garsoniere existentă pe piaţă, în cazul apartamentelor cu două camere, dezvoltatorii străini domină topul realizat de Capital. În ciuda reducerilor de preţ aplicate de la începutul crizei şi până astăzi, investitorii au încă probleme mari cu vânzările, deoarece în majoritatea cazurilor acest tip de unităţi locative nu se încadrează în plafonul maxim impus de programul guvernamental „Prima Casă“. La această componentă se adaugă pierderea credibilităţii dezvoltatorilor. Multe dintre ansamblurile rezidenţiale anunţate în perioada de „boom“ imobiliar au rămas în faza de proiect deoarece s-au dovedit a nu fi fezabile economic. O mare parte din aceste proiecte au dispărut, au intrat în insolvenţă sau în faliment.
Chiar dacă ansamblurile selectate de Capital au blocurile finalizate, dezvoltatorii acestora simt în continuare presiunea creditorilor care le impun un anumit ritm de vânzare. De cealaltă parte, cumpărătorii care tatonează piaţa observă dificultăţile cu care se confruntă investitorii şi mizează pe noi reduceri de preţ. Avantajul dezvoltatorilor rezidă în faptul că stocul de apartamente noi este limitat şi în scădere continuă.
Anul trecut, dezvoltatorii au finalizat la nivel de Bucureşti cel mai mic număr de locuinţe din ultimii opt ani, respectiv 1.600 de unităţi, reprezentând o scădere de 41% faţă de anul 2010, conform unui studiu realizat de polonezii de la REAS. Rezultate slabe au fost raportate și în alte capitale din  Europa Centrală şi de Est, dar numărul unităților locative finalizate în Varșovia, oraș cu o populație similară cu a Bucureștiului, a atins 9.700 unități în 2011, iar în Budapesta, oraș atins puternic de criza economică, au fost finalizate de două ori mai multe unități locative comparativ cu Bucureștiul.
Parcări costisitoare
Dacă întreţinerea ansamblurilor rezidenţiale poate scoate din buzunarul proprietarilor de apartamente cu două camere chiar şi 300 de lei lunar, un alt cost adiţional care nu poate fi ignorat când se ia decizia de cumpărare este cel cu parcarea. Dezvoltatorii ansamblurilor rezidenţiale mari, cu peste 100 de locuinţe, finalizate în ultimii ani la nivelul Bucureştiului, au realizat circa 12.000 de locuri de parcare.
Chiar dacă preţul cerut pentru un spaţiu de parcare subteran a scăzut în unele cazuri de la 15.000 de euro la 8.000 de euro, de multe ori acest cost suplimentar face diferenţa între o vânzare reuşită şi una eşuată. În unele ansambluri, achiziţia locului de parcare este opţională, însă dezvoltatorii care au investit milioane de euro în parcări subterane nu îşi permit acest lux.
Un loc de parcare subteran costă cel puţin 4.500 de euro şi, dacă există varianta închirierii acestuia, chiria minimă este de circa 180 de euro/an.

1.600 de locuinţe au fost construite în Bucureşti anul trecut, cel mai slab nivel din ultimii opt ani, în scădere cu 41% faţă de anul 2010.
METODA DE NOTARE
Punctajul total
A fost calculat ca medie ponderată a următoarelor criterii: Preţ/metru pătrat – cu o pondere de 50% în nota finală, Locaţie – pondere 30%, Costuri lunare de întreţinere – pondere 10%, Facilităţi existente în interiorul complexului – pondere 10%. Notele sunt de la 1 la 10. Preţul de vânzare al apartamentului (în euro, fără TVA) şi suprafaţa utilă (mp) au fost prezentate pentru informare, relevanţa lor în evaluare regăsindu-se în preţ/metru pătrat, care a fost punctat.

Criterii
PREŢ/mp: Grila de notare și bonusurile sunt identice cu cele aplicate în cazul garsonierelor
LOCAŢIE: Nota pentru acest criteriu a fost calculată ca medie aritmetică a punctajelor acordate pentru trei subcriterii: Transport public în imediata apropiere, spaţii verzi şi zonă. Pentru subcriteriul „Transport public“, s-a acordat nota maximă acelor ansambluri rezidenţiale aflate aproape de staţii de metrou şi de mai multe linii RATB (autobuz şi tramvai). Au primit 8 puncte ansamblurile lângă care există peste 5 linii RATB, 7 puncte – pentru 4-5 linii RATB, 5 puncte pentru doar două linii RATB, 3 puncte – o singură linie RATB, 2 puncte – pentru existenţa unui microbuz care deserveşte ansamblul, în lipsa altor mijloace de transport în comun, şi zero puncte pentru inexistenţa mijloacelor de transport în comun. Punctajul pentru subcriteriul „Spaţii verzi“ a fost acordat în funcţie de dimensiunea parcurilor, pădurilor sau lacurilor din imediata apropiere, iar cel pentru subcriteriul „Zonă“ a ţinut cont de distanţa faţă de centrul Capitalei, dar şi de dorința locuirii în acea zonă.
COST ÎNTREŢINERE: S-au acordat 10 puncte pentru costuri lunare de întreţinere mai mici sau egale cu 40 lei/lună. Nota scade cu câte 0,5 puncte la fiecare creştere a costurilor de întreţinere cu câte 20 de lei/lună.
S-a acordat un BONUS de 5 puncte pentru acele ansambluri la care costul de întreţinere comunicat include şi cheltuielile pentru apă, gaz şi căldură, respectiv un BONUS de 2 puncte atunci când sunt incluse doar cheltuielile pentru apă.
FACILITĂŢI: Notele au fost acordate ţinând cont de numărul şi de importanţa facilităţilor existente în interiorul an­sam­blurilor rezidenţiale, având o greutate mai mare facilităţile de sănătate şi educaţie.
Click pentru mărire
  Vedeţi zilele următoare topul celor mai bune ansambluri rezidenţiale cu apartamente de trei şi patru camere.
CITIŢI ŞI EXCLUSIV Topul celor mai bune ansambluri rezidenţiale cu garsoniere