Pentru construcția, operarea și întreținerea celor 58 de kilometri ai tronsonului de autostradă Comarnic-Brașov și-au manifestat interesul trei consorții și compania China Communications Construction Company Ltd, care s-a retras în timpul dialogului competitiv.

Termenul pentru depunerea ofertelor era stabilit pentru 15 octombrie 2013, iar desemnarea constructorului, pentru finele lunii în curs.
Toate cele trei consorții:  Vinci (Franța) – Strabag (Austria) – Aktor (Grecia), Impregilo – Salini (ambele din Italia) și UMB – Tehnostrade (România) -, au solicitat prelungirea termenului, ne-a declarat Narcis Neaga, directorul general al Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România. 
Într-un interviu acordat la începutul acestei săptămâni, pe care îl puteți citi în viitorul număr al revistei CAPITAL, directorul general al CNADNR ne-a spus că toate cele trei consorții au solicitat prelungirea termenului cu două luni.

Vă prezentăm mai jos o parte din interviul acordat revistei CAPITAL de noul director al CNADNR, Narcis Neaga:
 Capital: Dacă veți semna contractul la sfârșitul lunii octombrie, în acest an mai există șanse să înceapă lucrările la Comarnic-Brașov?
Narcis Neaga: Nu mai semnăm la sfârșitul lunii octombrie.

Capital: De ce?
NN: Cele trei consorții au cerut prelungiri de două luni. Și am să vă spun de ce: modul în care s-a purtat dialogul și pretențiile noastre au fost destul de dure, adică le-am cerut niște lucruri, pe care recunoaștem că am forțat un pic nota, am impus un anumit ritm. De exemplu, un proces de achiziție publică în materie de concesiuni durează 16 – 18 luni, chiar mai mult. La noi anunțul de participare a apărut în decembrie 2012, iar acum suntem în octombrie 2013, adică mai puțin de un an. Astăzi (luni, 7 octombrie n.r.) le-am transmis o extensie de timp, de o lună de zile până la depunerea ofertelor. Astfel, termenul de depunere va fi 15 noiembrie a.c.

Capital: Adică o nouă amânare?
NN: Nu putem fi absurzi, pentru că riscăm să nu avem nicio ofertă. Solicitările nu au venit doar din partea lor – toate trei consorțiile ne-au trimis – ci, în special, din partea finanțatorilor.

Capital: Mai sunt și alte motive?
NN: Pe de-o parte a fost schimbarea de soluție, care a rezultatul foarte frumos în timpul dialogului. Etapele de dialog au fost ca niște seminarii. Totul a fost pus pe masă franc de către toată lumea. Când a fost conceput proiectul, în 2002, nu era dezvoltarea care există acuma. Nu poți distruge o stațiune turistică. Nu poți să-ți bați joc de oameni și de economia unei țări. Pe de altă parte, finanțatorii consorțiilor au spus “ne este imposibil, avem și noi regulile noastre, acționarii noștri, nu ne puteți obliga să vă luăm pe voi ca prioritari”.
În fond, nu vin finanțatori din România, vin bănci mari din străinătate.
În Ungaria, o procedură ca aceasta, care a fost experiment și care probabil nu se va mai repeta, a durat 7 luni. Însă au avut proiect tehnic, au avut tot-tot. Ei practic nu au trebuit decât să semneze și le-a luat 7 luni să verifice documentele. Noi n-am avut decât un studiu de fezabilitate. Și acela vechi. Ei au avut 7 luni în care au verificat documentația, de la începutul procedurii și până la închiderea financiară – este un caz unic, dar au avut 7 luni de verificări. Noi le-am dat 45 de zile.

Nu putem risca să primim oferte neconforme, nu putem risca să nu avem această autostradă în concesiune, nu putem risca să nu avem proiect-pilot de concesiune.
 
Date tehnice despre Comarnic-Brașov

Pe scurt, prin contractul de concesiune, cel care va prelua acest proiect va trebui să parcurgă mai mulţi paşi:
•    să obţină finanţarea pentru realizarea construcţiei
•    să proiecteze şi să elaboreze documentaţia necesară obţinerii autorizaţiilor şi avizelor pentru execuţia lucrărilor
•    să realizeze lucrările de construcţie a tronsonului
•    să opereze şi să întreţină cei 58 de kilometri de autostradă.

Tronsonul va fi împărţit în două secţiuni: Comarnic-Predeal şi Predeal – Cristian (Braşov).
Inițial, în anunțul lansat la finele anului trecut, reprezentanții CNADNR menționau că pe cei 58 de kilometri vor exista 53 de poduri şi viaducte şi nu mai puţin de 18 tuneluri cu o lungime totală de 2,89 de kilometri.
 Reprezentanții CNADNR au purtat, în perioada martie-iulie, mai multe discuții cu cei patru ofertanți, iar concluzia a fost că trebuie efectuate unele modificări. Capital.ro a scris în urmă cu o lună că toate companiile care au rămas în cursă au dorit să realizeze tuneluri cu lungimi mai mari decât cele menționate de CNADNR în anunțul de licitație, ceea ce înseamnă și costuri mai mari pentru execuția lucrărilor.
Narcis Neaga, directorul general al CNADNR, ne-a declarat atunci că dacă în studiu de fezabilitate se mergea pe varianta construirii a nu mai puțin de 18 de tuneluri, cu o lungime totală de 2,89 de kilometri, în urma negocierilor cu ofertanții s-a ajuns la următoarea soluție: pentru a evita trecerea autostrăzii prin mijlocul orașului Bușteni, am decis să mergem pe varianta cu tunel. Vor fi trei tuneluri cu o lungime totală de 10 kilometri pe fiecare sens, tunel la Sinaia, altul la Bușteni și încă unul la Predeal, iar acest nou traseu scade timpul de parcurgere a autostrăzii cu 12-15 minute. “Compromisul” a fost ca toți ofertanții să mărească viteza de proiectare a autostrăzii.
Valoarea estimată de reprezentanţii CNADNR, menţionată în anunţ, este de 5,32 miliarde de lei fără TVA, adică 6,6 miliarde de lei cu TVA (25,3 milioane de euro/km), și se referă la construcția, operarea și întreținerea tronsonului de autostradă pe o perioadă de 30 de ani.
Statul român a mai încercat de două ori să construiască autostrada Comarnic-Braşov, ultima tentativă având loc în 2010, când câştigătorul licitaţiei, asocierea Vinci -Aktor, a renunţat la contract. Grupul elen Ellaktor, din care face parte compania Aktor, a anunţat că a anulat contractul de construcţie pentru că statul român nu a acceptat anumite clauze, situaţie care a făcut imposibilă asigurarea finanţării.