Simbolica mişcare, chiar dacă imposibilă, ar reduce şi mai mult influenţa Londrei pe continent şi i-ar înfuria pe irlandezi.
Fiecare stat membru are dreptul să desemneze o singură limbă oficială. Deşi engleza este cea mai vorbită limbă din Europa şi una dintre limbile oficiale în trei state membre, numai Marea Britanie a desemnat-o în mod oficial la Bruxelles. Irlanda a ales irlandeza, iar Malta a bifat malteza.
"Engleza este limba noastră oficială pentru că a fost aleasă de Marea Britanie. Fără Marea Britanie, nu mai avem engleză", a declarat Danuta Hübner în cursul unei conferinţe de presă asupra consecinţelor legale ale Brexitului.
Engleza ar putea rămâne o limbă de lucru, chiar dacă nu ar mai fi una oficială, a adăugat Danuta Hübner, subliniind că menţinerea statutului acesteia de limbă oficială presupune acordul tuturor ţărilor membre.
Regulile ar putea însă evolua pentru a permite Celor 27 să îşi declare mai multe limbi oficiale, a continuat eurodeputata.
Franceza a fost limba dominantă în instituţiile UE până în anii 1990, când aderarea Suediei, Finlandei şi Austriei au făcut ca balanţa să se încline de partea englezei. Mişcarea s-a accentuat odată cu integrarea ţărilor din Europa Centrală şi de Est, care au ales engleza ca a doua limbă.
Documentele şi textele instituţiilor UE sunt traduse în cele 24 de limbi oficiale. Dacă engleza şi-ar pierde acest statut, britanicii ar trebui să îşi asigure singuri traducerile.
Engleza este, de asemenea, una dintre cele trei limbi utilizate pentru a aplica pentru brevetele UE. Acest lucru le asigură un avantaj firmelor şi cercetătorilor vorbitori de engleză faţă de concurenţii care vorbesc alte limbi.
Franţa nu s-a împăcat niciodată cu înfrângerea sa lingvistică şi a impus franceza ca limbă de lucru, deşi numărul persoanelor care o vorbesc este în scădere printre oficialii de la Bruxelles. AGERPRES
