CITEŞTE ŞI

Companii

Energie vitală pentru Vest

Autor: Valentin Vioreanu | luni, 06 iulie 2015 | 0 Comentarii

IMPLICAȚII Chestiunea energiei în acordul de liber schimb TTIP trebuie privită din două unghiuri: cel al competitivităţii economice şi cel al securităţii energetice, care înseamnă, după cum ne demonstrează comportamentul Rusiei, securitate şi în sens geopolitic

Sorin Moisa, europarlamentar

Să luăm pe rând fiecare aspect. Statele Unite au energie ieftină. Europa are energie scumpă. Energia ieftină din SUA este urmarea revoluţiei gazelor de şist, respectiv a unui embargou la exportul de petrol şi a limitării exportului de gaze, introduse de SUA după şocurile petroliere din anii ‘70.

Exporturi de gaze, sub formă lichefiată (LNG), pot avea loc doar după obţinerea de licenţe de la Departamentul Energiei. Exporturile de petrol, cu excepţia foarte limitată a Canadei şi Mexicului, sunt complet interzise. Rezultatul abundenţei interne şi limitării vânzărilor la piaţa naţională este că SUA au preţuri mai mici la energie decât preţurile globale. Mai mult, SUA nu au un preţ explicit (direct, propriu-zis) al carbonului emis de instalaţiile industriale. Europa are un preţ explicit al carbonului, e drept, mic, dar pe care plănuieşte să îl crească, pentru a încuraja decarbonizarea economiei. Atât Statele Unite, cât şi Europa au preţuri implicite la carbon, adică derivate din reguli legale limitând emisiile (de exemplu un echipament industrial trebuie să respecte anumite standarde limitând emisiile de carbon).

Avantaj SUA

Concluzia, însă, este clară: balanţa costului energiei este net defavorabilă Europei. Acest diferenţial de preţ este un dezavantaj competitiv structural, pe termen lung, al economiei europene, atât în raport cu SUA, cât şi cu restul lumii. Industria chimică şi petro-chimică, inclusiv rafinarea, industria aluminiului, oţelul, sticla, cimentul, parte din farmaceutice, toate depind mult de preţul energiei. De asemenea, energie scumpă înseamnă un nivel mai redus de viaţă pentru populaţie prin facturi mai mari la încălzire, iluminat etc., deci putere de cumpărare mai mică.

Din punctul de vedere al securităţii aprovizionării, lucrurile sunt bine cunoscute în regiunea noastră: dependenţa totală sau puternică a unui număr mare (cel puţin zece) de state membre ale Uniunii Europene de Rusia înseamnă preţuri mari şi posibilitatea ca livrările de gaz să fie sistate pe motive politice, sau invers: preţul să reflecte „căldura“ unei relaţii bilaterale, şi nu un nivel just de piaţă. „Am văzut gazul folosit ca un instrument politic, şi nu ca o marfă“, spunea, de curând, Comisarul European pentru Energie, Cañete, venind dintr-o ţară, Spania, care nu depinde deloc de gazul rusesc.

Argumente pentru liberalizarea completă a comerţului cu energie

Peste acest context, să suprapunem acordul TTIP, în ipoteza în care acesta va fi încheiat. TTIP va elimina barierele tarifare care încă mai protejează industria europeană, şi am văzut într-un articol trecut că, în medie, o protejează mai mult decât pe cea americană. TTIP va armoniza de asemenea o parte a standardelor, expunând şi mai mult la concurenţa SUA industria europeană. Rezultatul ar putea fi subţierea sau delocalizarea în SUA a industriei energo-intensive europene, care nu va putea face faţă concurenţei beneficiare a energiei ieftine americane.

Pentru a evita acest scenariu, răspunsul în TTIP trebuie să fie liberalizarea completă şi sigură a comerţului cu energie între SUA şi UE, atât pentru gaze naturale cât şi pentru petrol. Ideal ar fi ca SUA să introducă şi ele un preţ explicit al carbonului sau reguli uniforme pentru preţul implicit. Cu alte cuvinte, dacă nu aducem energie ieftină pentru industria noastră, ni se va duce industria după energia ieftină. Energia este un input vital pentru industrie şi a o avea liberalizată înseamnă concurenţă cu şanse egale.

De partea americană, pentru gaze uşa este aproape deschisă, iar pentru petrol există o şansă istorică în această perioadă de a liberaliza exporturile către Europa. Pentru exporturi de gaze, SUA aplică în prezent un sistem prin care exporturile de LNG către ţările cu care SUA au acorduri de liber schimb (ALS) se prezumă a fi în „interes naţional“, deci licenţele de export se acordă practic automat. Pentru statele non-ALS, acordarea licenţei este mai anevoioasă. În fine, în spatele licenţei pentru exportul de „molecule“ există licenţă pentru construcţia de terminale de export de LNG, un proces scump (100 mil. USD de aplicaţie) şi îndelungat (18-24 luni).

Dificultăţi

UE va avea statut ALS după intrarea în vigoare a TTIP. Unii dintre partenerii americani susţin că, în sine, indiferent că TTIP va conţine sau nu o clauză de liberalizare a energiei, statutul ALS, însemnând acordarea automată de licenţe de export, rezolvă problema. Nu este chiar aşa. Procedura actuală de acordare a licenţelor ţine de dreptul intern american, şi nu există nicio garanţie că ea nu va fi schimbată în viitor, din varii motive. Pentru a avea o garanţie solidă că vom avea acces la energia americană, şi pentru ca investiţiile imense de infrastructură necesare să se poată face, atât în SUA cât şi în Nordul şi Estul Europei, este nevoie de securitate juridică şi de previzibilitate.

O clauză explicită de liberalizare în TTIP înseamnă şi că UE va putea contesta eventuale reguli americane care ar putea constrânge în viitor filiera de export de energie. Pentru petrol, pentru prima dată după anii ‘70 s-a născut în SUA o alianţă cu şanse de succes susţinând eliminarea interdicţiei la export: preţul mic de pe piaţa

americană loveşte interesele industriei americane care trebuie să pună multe exploatări în conservare. Lucrez cu un număr de membri cheie ai Congresului pentru a crea o platformă solidă, publică şi politică, pentru cele două liberalizări, la pachet. Pentru noi, petrolul este mai puţin sensibil decât gazele, pentru că piaţa este mai lichidă, transportul pe mare generalizat, şi capacitatea de şantaj mai mică.

Criticile opozanţilor

O variabilă foarte importantă este politica europeană de decarbonizare a economiei, adică de limitare sau, în varianta extremă, de eliminare completă a combustibililor fosili. Cei mare fervenţi suporteri ai decarbonizării sunt opozanţi ai liberalizării pieţei energiei cu SUA. Motivul este simplu: cu cât gazul, petrolul, cărbunele sunt mai scumpe, cu atât mai competitive sunt energiile regenerabile. În fapt, lucrurile sunt mult mai complexe. De exemplu gazele ieftine din SUA au dus la înlocuirea cărbunelui cu gazele pentru producţia de energie electrică, ceea ce a scăzut preţul cărbunelui atât de mult, încât Europa importă cărbune din SUA, Germania construieşte două centrale pe cărbune şi poluarea creşte. Dacă am importa gaz ieftin, care e mai puţin poluant, nu am mai avea această problemă. În fine, nu un preţ mărit artificial trebuie să ne conducă la decarbonizare: nu Vladimir Putin trebuie să ne decarbonizeze economia, ci noi înşine, plecând de la o situaţie reală de piaţă.

Acum destule informaţii pentru a răspunde uneia dintre criticile cele mai populare ale opozanţilor TTIP: că ar impune cumva exploatarea gazelor de şist în Europa. Că am primi fracturare hidraulică pe uşa din dos, cu alte cuvinte. Adevărul e că liberalizarea comerţului cu energie prin TTIP ar omorî în faşă, foarte probabil, din punct de vedere economic, orice şansă de exploatare a gazelor de şist în Europa.

În esenţă, ieftinirea semnificativă a gazelor pe piaţa europeană, pusă în balanţă cu costurile ridicate de exploatare şi construire de infrastructuri în Europa pentru gaze de şist, constituie o reţetă sigură de pierdut bani. Energia scumpă este cea care face gazele de şist atractive, nu energia ieftină. De asta e Rusia supărată pe gazele de şist în Europa: pentru că îi elimină monopolul, adică şi pârghia geopolitică şi posibilitatea de a extrage preţuri mari. Cum preţurile mari ale Gazprom sunt însă factor stimulator pentru căutarea de resurse alternative, rămâne să exploateze la maximum sensibilităţile pro-mediu şi anti-America, deci anti-TTIP, pe oriunde se găsesc ele în Europa. Orice e bun pentru a opri concurenţa. Pentru a nu jigni pe cineva, insist că sunt departe de a pune semnul egal între militanţii pro-mediu sau anti-TTIP, în covârşitoarea lor majoritate oameni oneşti şi altruişti în demersurile lor, şi orice agendă geopolitică.

În concluzie: TTIP trebuie să aducă liberalizarea explicită a comerţului cu energie între SUA şi UE, ceea ce înseamnă justeţe şi competitivitate economică comună, reindustrializare prin ieftinirea energiei, respectiv un grad suplimentar de libertate geopolitică faţă de Rusia şi alţi furnizori de energie din lume.

Citiţi mai multe detalii despre Parteneriatul Trans-Atlantic pentru Comerţ şi Investiţii (TTIP), în articolele de mai jos:

Bătălia pentru regulile viitorului

TTIP: o poveste cu «noi» şi «ei»

«Negocierea secolului» între UE şi SUA

TTIP: un reflex de supravieţuire

Despre "taxa Volkswagen" şi alte delicii

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.
Capital - Comenteaza
Capital - Twitter
Capital - Google+
Transforma in PDF
Printeaza

EVZ

Economica.net

Ziare.com

AutoBild

Unica

Adevarul

Click

DZ

Animal Zoo

EVZ Monden

Capital - Articole similare

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Nume: Prenume: Varsta: Email: Localitate: Judet: Telefon:


Sex: M / F




Ma abonez la newsletter
Sunt de acord cu termenii si conditiile concursului
* Toate campurile formularului sunt obligatorii