Evenimente Mica publicitate Abonamente Comunicate
CITEŞTE ŞI

Energie

Anul în care energia poate să împingă cu putere România

Autor: | | 1 Comentarii

„Statul a luat, pe lângă dividende, şi toate rezervele de lichiditate de la companiile energetice din subordine. A lăsat companiile fără bani de investiţii în capacităţi noi de producţie, investiţii în reţeaua de transport sau distribuţie“, spune Remus Borza, fost administrator judiciar al Hidroelectrica. 

Miza furnizorilor de electricitate din piaţa liberă

Anul acesta a început, chiar de la 1 ianuarie, cu un eveniment important în energie: liberalizarea 100% a preţului de achiziţie a curentului pentru casnici. Astfel, concurenţa puternică între furnizori pentru atragerea de clienţi ar urma să aibă un efect pozitiv asupra facturilor. Statul, prin ANRE, nu mai poate impune companiilor din subordine, ca Hidroelectrica şi Nuclearelectrica, să livreze pe reglementat nici măcar 1 MWh la preţuri mici. Toate achiziţiile furnizorilor se vor face din piaţă.

 

În acelaşi timp, clienţii au opţiunea să se transfere la ce furnizor doresc, în funcţie de preţurile oferite şi de condiţiile de contract. În momentul de faţă, aşa cum Capital a mai arătat, există oferte în piaţa liberă, aşa cum sunt cele ale Enel, RCS & RDS şi Tinmar Ind, cu 20% mai ieftine decât preţul reglementat.

Preţurile de piaţă ale energiei sunt aşteptate să fie mai stabile decât în 2017, fără oscilaţii puternice în intervale scurte de timp. După cum spune fostul preşedinte al ANRE, care a condus timp de cinci ani instituţia, „abaterile vor fi mici“. Furnizorii de curent, reuniţi în asociaţia AFEER, împărtăşesc aceeaşi opinie, însă doresc să pregătească piaţa şi pentru surprize mai puţin plăcute. „Pentru anul curent, un preţ de 400 – 500 lei/MWh pe câteva intervale orare nu cred că va mai produce panică! 

Participanţii la piaţă sunt mult mai pregătiţi pentru 2018. Nu ne aşteptăm la astfel de preţuri, dar nici nu le excludem, mai ales că şi factorul psihologic are un rol important“, spune Ion Lungu, preşedinte AFEER.

Infrastructura energetică aşteaptă şi ea multe de la 2018. Atât în sectorul de distribuţie, firmele fiind nevoite să facă investiţii pentru a evita multiplele pene de curent din 2017, dar şi pentru cea majoră de transport.

„Spre sfârşitul lui 2018, vom avea funcţională linia Reşiţa-Pancevo, prin care tragem o nouă magistrală fizică de transport al energiei. De asemenea, începem licitaţia pentru noul sistem SCADA. 2017 a fost agitat, chiar foarte agitat, multe provocări, dar a pus şi bazele pentru 2018“, arată Corina Popescu, director Transelectrica.

De altfel, 2018 trebuie să fie un an al investiţiilor în energie, după un 2017 care a adus profituri mari în domeniu. „Altfel, e un an pierdut. Uzura echipamentelor e mare, peste tot. Trebuie cheltuieli masive în energie, dar cu cap, şi trebuie ca statul să nu mai ia cu două mâini bani de la companii, ci să le lase să-şi facă programele investiţionale“, sintetizează Remus Borza.

Resursele din Marea Neagră şi autostrada gazului către Vest 

 

În ceea ce priveşte gazele, aprilie 2018 va aduce, cu siguranţă, o majorare de preţ pentru consumatorii casnici la care preţul final este încă reglementat. Aceasta deoarece ANRE a evitat să opereze o majorarea din noiembrie. „Aşteptăm de la 2018 o stabilitate a preţurilor în energie şi gaze, cu mici variaţii legate de cursul de schimb. Practic, odată cu liberalizarea pieţelor, energia începe să funcţioneze ca şi piaţa financiară“, arată Havrileţ.

Cât despre producţia de gaze, este aşteptată decizia finală de investiţie în perimetrele din Marea Neagră operate de ExxonMobil şi Petrom. Un alt perimetru gazeifer, cel operat de Black Sea Oil&Gas, începe exploatarea la 1 iunie 2019, lucru anunţat deja de oficialii companiei. Este, de departe, cel mai mare proiect investiţional în energie de după Revoluţie. Numai ExxonMobil şi Petrom au investit deja peste 1,5 miliarde de dolari în prospectare şi explorare. 

De asemenea, 2018 marchează începutul extracţiei gazelor din zăcământul uriaş descoperit de Romgaz la Caragele (judeţul Buzău), estimat la 30 de miliarde de metri cubi - consumul României pe trei ani.

Infrastructura gazieră, un domeniu care nu a adus ştiri importante după Revoluţie, va reveni în prim plan în 2018, când va începe construcţia BRUA, gazodoctul care pregăteşte transportul gazelor din Marea Neagră către Vest. Exproprierile şi acordul de mediu sunt obţinute, finanţarea există - sunt implicate fonduri nerambursabile UE şi împrumuturi de la BEI, mai rămâne să înceapă lucrările. Potrivit planurilor Transgaz, şantierul va fi demarat încă din prima parte a acestui an. Astfel, în 2020, gazodoctul ar trebui să devină funcţional. 

România are circa trei milioane de consumatori de gaze şi un consum anual de 11-12 miliarde de metri cubi. Odată cu gazul din Marea Neagră, ţara noastră va avea un exces de producţie, devenind exportator net.

Capital - Comenteaza
Capital - Twitter
Printeaza

Alte articole

Pagina 2 din 2
SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

EVZ

Doctorul Zilei

Animal Zoo

EVZ Monden

Ziare.com

DCNews

Stirile Kanal D

AutoBild

Economica.net

Agrointeligenta

StiriDiaspora.ro

Capital - Articole similare

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

X