Asociaţia Spirits România susţine adoptarea măsurilor de reducere a poverii fiscale din sectorul băuturilor spirtoase prevăzute în noul Cod Fiscal, întrucât acestea au potenţialul de a diminua evaziunea fiscală de peste 75% din această industrie, fără a implica şi o scădere a veniturilor statului din taxele colectate în acest domeniu. 

"Reducerea accizei la băuturi spirtoase este vitală pentru sectorul nostru, care, din 2013, de când a crescut cu 42% acciza pentru alcoolul etilic, se confruntă cu pierderi semnificative cauzate de o creştere fără precedent a pieţei negre. Introducerea acestei măsuri, fie prin noul Cod Fiscal, fie prin alte proiecte legislative, reprezintă o mult aşteptată corectare a politicilor fiscale din 2013, ale căror efecte s-au dovedit dezastruoase, atât pentru industrie, cât şi pentru bugetul de stat", a declarat preşedintele Asociaţiei Spirits România, Florin Rădulescu.

Citiți și: CAMPANIE CAPITAL: Banii din industria alcoolului, diluați de taxe

Potrivit datelor comunicate Spirits România, majorarea din 2013 cu 42% a accizei pentru alcoolul etilic a determinat, în intervalul 2012 – 2014, o scădere a pieţei fiscalizate a băuturilor spirtoase de 32% şi un impact negativ de aproximativ 2 milioane de euro pentru bugetul de stat. 

În 2012, când acciza pentru băuturi spirtoase era de 750 euro/hectolitru de alcool pur, la bugetul de stat s-au colectat din acciză 91,83 milioane de euro, iar în 2014, după ce şi-a făcut efectul pe deplin majorarea accizei de la 750 euro/hectolitru alcool pur la 1.065 euro/hectolitru de alcool pur, suma colectată a fost de numai 89,85 milioane de euro, se precizează în comunicatul asociației. 

Citiți și: Revenirea la nivelul accizei din 2013 ar ieftini băuturile spirtoase cu 20-25%

Reprezentanții Spirits România susțin că reducerea accizei pentru segmentul băuturilor spirtoase la nivelul din 2013, respectiv la 750 euro/hectolitru alcool pur, aşa cum este prevăzut în noul Cod Fiscal, ar avea efecte pozitive asupra încasărilor la bugetul de stat şi ar inversa actualul trend de creştere al evaziunii fiscale, prin mutarea consumului dinspre zona ilicită înspre cea legală. "Aceasta se va reflecta atât la nivelul companiilor, care îşi vor putea dezvolta activitatea locală, creând astfel noi locuri de muncă, cât şi asupra consumatorilor, care îşi vor permite să cumpere băuturi spirtoase de calitate", se menționează în sursa citată.

Nawaf Salameh, președintele Alexandrion Grup:  În România taxele sunt lipsite de logică

Evaziunea fiscală în domeniul alcoolului a ajuns la cote mari în ultimii doi ani ca urmare a majorării accizei. De anul viitor, acestea vor fi diminuate, însă relaxarea fiscală nu va conduce automat la „albirea“ industriei și creșterea încasărilor bugetare, consideră Nawaf Salameh, președintele Alexandrion Grup, care estimează piața neagră în domeniu la 90%.

„Este un drum lung până vom ajunge în punctul în care nu vom mai vorbi de dimensiuni aberante ale pieței negre și în care nu vom mai privi cu atât de multă toleranță producția necontrolată, neautorizată, nereglementată și nefiscalizată”, spune Nawaf Salameh, președinte al Alexandrion Grup România.

Prin noul Cod Fiscal nu s-a rezolvat problemele de fond, susține președintele Alexandrion, cu mențiunea că taxele în România nu sunt foarte mari, dar nu au logică. „Chiar dacă se propune o regulă, înainte cu doar câteva zile de la aplicare cineva din Parlament vine cu o propunere și se schimbă totul din nou“, explică Nawaf Salamef, făcând referire la amendamentul adoptat de Parlamentul României prin care TVA-ul aplicat berii la halbă a scăzut la 9%. „Vorbim despre o măsură populistă, discreționară și care nu va face decât să destabilizeze piața băuturilor alcoolice, fie ele spirtoase sau nu. Se creează, astfel, o favorizare concurențială a unor jucători de pe această piață, situație care mă tem că va crea nemulțumiri atât de mari încât se va mări și mai mult sectorul pieței negre”, explică Salameh. Mai mult, el susține că această măsură încalcă cele patru principii ale fiscalității, prevăzute de Codul Fiscal: neutralitatea măsurilor fiscale pentru a asigura condiții egale investitorilor; certitudinea impunerii, prin elaborarea de norme juridice clare; echitatea fiscală la nivelul persoanelor fizice și eficiența impunerii prevederilor respective.