CITEŞTE ŞI

Eveniment

Economia României a ajuns la vârsta a treia

Autor: Răzvan Amariei | miercuri, 28 august 2013 | 21 Comentarii

Când natalitatea scade fără oprire, iar speranţa de viaţă este în permanentă creştere, concluzia este una singură: devenim încet, dar sigur o ţară a bătrânilor

În primele şase luni ale acestui an, în România s-au născut aproape 90.000 de copii. Anul trecut, numărul celor veniţi pe lume în maternităţile autohtone a trecut uşor de 200.000, cu peste 100.000 mai puţini decât în urmă cu două decenii şi de două ori mai puţini decât acum 30-40 de ani. Nici nu e de mirare că numărul copiilor şi adolescenţilor români a scăzut de la 7,4 milioane, în 1990, la 5,8 milioane în 2000 şi până la circa 4,3 milioane în prezent. Unii pun scăderea natalităţii pe seama problemelor economice, însă adevărul pare a fi cu totul altul: mentalităţile s-au schimbat, multe românce aleg să nască mai puţini copii decât mamele lor, şi, de cele mai multe ori, la vârste semnificativ mai mari. „Am vrut întâi să am un loc de muncă stabil şi bine plătit, să ne cumpărăm o casă, să vedem o parte din lume“, îşi explică Diana, consilier juridic din Bucureşti, decizia de a face primul copil la 33 de ani (cu peste zece ani mai mult decât vârsta pe care o avea mama sa la prima naştere). În plus, deşi mai are doi fraţi, tânăra pare destul de hotărâtă să nu mai aducă pe lume şi un al doilea urmaş: „E deja destul de greu cu unul singur, dar poate ne vom schimba părerea peste câţiva ani“.

Pe lângă naşterile tot mai rare, România este martoră, în ultimele decenii, la un alt fenomen demografic cu impact direct în economie. Faţă de momentul căderii comunismului, speranţa de viaţă a crescut cu patru ani (de la 69,5 în 1990 la 73,5 ani în 2010). Cu alte cuvinte, românii trăiesc mai mult decât în urmă cu o generaţie, ceea ce accentuează modul în care evoluează proporţia bătrânilor în totalul populaţiei. România cu păr alb

În prezent, unul din şapte locuitori are peste 65 de ani, dar dacă se păstrează actualele tendinţe demografice, până în 2030 se va ajunge la un raport de un vârstnic la cinci locuitori, iar până în 2060 o treime din cetăţeni vor avea peste 65 de ani.

Potrivit unui studiu realizat de BCR, schimbarea structurii populaţiei se va traduce, printre altele, în scăderea PIB-ului potenţial, prin diminuarea contribuţiei forţei de muncă. În plus, „procesul de îmbătrânire şi de reducere a numărului de locuitori se suprapune peste problemele structurale ale pieţei muncii din România, respectiv o ocupare excesivă în agricultură şi încă redusă în domeniul serviciilor“, în dezacord cu structura ocupaţională tipică din Uniunea Europeană.

Apoi, va continua să crească presiunea asupra bugetului public, prin majorarea cheltuielilor cu asistenţa socială. Dacă în 1990 existau doar 0,4 pensionari pentru fiecare salariat, raportul s-a schimbat puternic, astăzi existând cam 1,2 pensionari pentru fiecare angajat. Și dacă trendul nu se va inversa, este posibil ca peste jumătate de secol să existe 1,5 pensionari pentru fiecare salariat. Iar situaţia de azi, când statul subvenţionează cu circa trei miliarde de euro anual bugetul pensiilor (cu impact semnificativ asupra deficitului bugetar, a investiţiilor în infrastructură şi a nivelului pensiilor), ar putea să li se pară urmaşilor noştri un vis frumos. O a treia consecinţă a modificărilor demografice este afectarea ratei interne de economisire şi, implicit, a investiţiilor. Cu alte cuvinte, în lipsa unor fonduri interne disponibile pentru acordarea de credite, va continua şi chiar se va accentua dependenţa României de fluxurile externe de capital.

Loviţi în plin

Antreprenorii care şi-au axat afacerile pe servicii şi produse dedicate clienţilor între zero şi 18 ani simt deja că piaţa pe care activează se subţiază pe zi ce trece. Nici nu e de mirare: de la intrarea în Uniunea Europeană, numărul copiilor şi adolescenţilor români a scăzut cu jumătate de milion. „Unii spun că e normal ce se întâmplă, pentru că părinţii nu mai au bani, însă eu cred că are legătură şi cu faptul că se nasc tot mai puţini copii“, îşi explică scăderea comenzilor proprietarul unui magazin online de articole pentru bebeluşi.

O micşorare a cifrei de afaceri au simţit în ultima vreme şi patronii unui loc de joacă situat în apropiere de Piaţa Unirii din Bucureşti, în condiţiile în care, spun ei, pe piaţa de profil nu au apărut concurenţi semnificativi în ultimii doi ani.

Efectele neplăcute se simt şi la nivelul sistemului de învăţământ: dacă în 2007 erau cuprinşi în instituţiile universitare 907.000 de studenţi, numărul lor scăzuse puternic în 2011, până la 539.000. Și, cel mai probabil, având în vedere datele parţiale disponibile până în prezent, tendinţa a continuat şi în 2012 şi în 2013. Reducerea numărului de cursanţi a fost însoţită şi de o scădere, nu la fel de drastică, a numărului de cadre didactice din învăţământul
superior: potrivit Institutului Naţional de Statistică, dacă în 2007 erau înregistrate 32.000 de posturi de acest gen, în 2011 se ajunsese la 28.000. Cele mai afectate au fost, desigur, instituţiile private, unele din ele văzându-se puse în situaţia de a închide anumite facultăţi ori specializări. Iar impactul s-a simţit şi la nivelul învăţământului pre-universitar, mai ales la zona foarte bine dezvoltată a grădiniţelor particulare. Potrivit unor surse din domeniu, acestea au observat în ultima vreme o reducere a cererii şi, în consecinţă, au încercat să-şi diversifice oferta (de exemplu, înfiinţând sisteme de tip afterschool) şi să reducă preţurile. Ar putea fi vroba şi de scăderea veniturilor părinţilor, dar cu siguranţă că numărul mai mic de copii îşi spune şi el cuvântul.

Bătrâni şi neliniştiţi

Îmbătrânirea populaţiei nu are, din fericire, doar efecte negative, căci vârstnicii contemporani sunt mult mai activi şi mai moderni decât părinţii lor. Mulţi dintre ei încearcă să-şi schimbe cât mai puţin stilul de viaţă şi de consum după retragerea din activitate şi destui mizează pe venituri suplimentare, după modelul vestic (dobânzi bancare, chirii, pensii private).

Unii pensionari, de pildă, iau parte cu regularitate la excursiile pentru seniori organizate în diverse colţuri ale lumii. „În general, clienţii provin din Bucureşti şi oraşele mari şi au, în cele mai multe cazuri, educaţie superioară, dar şi venituri peste medie. Sunt şi situaţii în care pachetul este achitat de o rudă sau de un prieten“, explica anul trecut Alexandru Nedea, proprietarul agenţiei Terra World Tours.

Alţii frecventează cursuri speciale pentru vârsta a treia – învaţă limbi străine sau se iniţiază în utilizarea computerului. „Am fost implicat, la un moment dat, într-un astfel de program şi nu mi-a venit să cred cât de interesaţi erau participanţii, deşi unii dintre ei aveau aproape 80 de ani“, povesteşte Pavel Pop, un IT-ist din Piatra Neamţ. De succes se bucură şi cursurile de dans pentru seniori ori cluburile dedicate vârstei a treia, iar unele spa-uri ori piscine au abonamente speciale pentru cei trecuţi de 65 de ani. Nici firmele de telefonie mobilă nu au neglijat acest segment de piaţă. În urmă cu trei ani, Orange a lansat abonamentul Senior 6 – pentru 6 euro pe lună, pensionarii au acces la 400 de minute în reţea, 100 de minute către reţelele fixe, 50 de minute către alte reţele mobile şi la un telefon mobil realizat special pentru vârsta a treia – taste mari, afişaj vizibil, sonerie puternică.

O singură soluţie?

În ciuda eforturilor unor membri ai vârstei a treia de a rămâne cât mai activi, puterea de muncă şi, în consecinţă, veniturile scad semnificativ după 65 de ani. Aşa că, indiferent cât de conectaţi la contemporaneitate vor fi bătrânii viitorului, amprenta lor asupra economiei va fi mai degrabă, negativă în condiţiile în care populaţia activă va continua să scadă. Iar dacă tendinţa nu va fi inversată prin creşterea natalităţii (ceea ce, cel puţin în momentul actual, pare greu de crezut), ne rămâne o singură soluţie: importul de forţă de muncă tânără şi, pe cât posibil, instruită.

Problemele demografice ale României sunt experimentate, mai mult ori mai puţin pregnant, de toate statele europene. Un raport adoptat de Parlamentul European în martie 2013 spune că sistemul de imigraţie al UE trebuie revizuit, pentru a atrage cei mai buni imigranţi, facilitând în acelaşi timp integrarea acestora. „Este nevoie de un sistem asemănător celui din Australia, care să încurajeze venirea în UE a muncitorilor cu înaltă calificare“, se arată în document. La rândul său, comisarul european pentru afaceri interne, Cecilia Malmström, a subliniat recent că întreaga Uniune are nevoie de o infuzie de populaţie tânără din exterior. „Vom avea cu toţii nevoie de mai mulţi imigranţi în viitor, din cauza demografiei, căci îmbătrânim. Avem nevoie de talent şi de mai multe persoane calificate“, a declarat ea.

De la intrarea în Uniunea Europeană, s-au stabilit legal şi definitiv în România 10.000 de străini în fiecare an. Pentru a compensa cel puţin sporul negativ al populaţiei, ar fi nevoie să naturalizăm în jur de 50.000 de persoane anual. Întrebarea care se pune e dacă economia noastră este suficient de solidă pentru a atrage şi absorbi un asemenea număr de nou-veniţi. Având în vedere că rata şomajului este în creştere de luni bune şi că pentru fiecare loc de muncă scos la concurs se bat zeci, dacă nu sute de candidaţi, cel mai probabil răspunsul este negat.

9,2 Atât a fost rata natalităţii în 2011, în scădere puternică faţă de cele înregistrate în urmă cu trei-patru decenii

26 de ani era, în 2010, vârsta medie a mamelor din România la prima naştere, faţă de 23,7 ani în urmă cu un deceniu

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.
Capital - Comenteaza
Capital - Twitter
Capital - Google+
Transforma in PDF
Printeaza

EVZ

Economica.net

Ziare.com

AutoBild

Unica

Adevarul

Click

DZ

Animal Zoo

EVZ Monden

Capital - Articole similare

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Nume: Prenume: Varsta: Email: Localitate: Judet: Telefon:


Sex: M / F




Ma abonez la newsletter
Sunt de acord cu termenii si conditiile concursului
* Toate campurile formularului sunt obligatorii