CITEŞTE ŞI

Cum se produce

E nevoie de educație financiară atât acasă, cât și în diaspora

Autor: |

S-a vorbit prea puţin despre nivelul de educaţie financiară al românilor. Un studiu realizat in Europa Centrala si de Est de Erste Bank si BCR in 2014 arată că doar 6% din cei care au conturi bancare folosesc internet banking-ul, iar doar 63% din români au conturi bancare.

Aceştia nu sunt obişnuiţi cu faptul că îşi pot administra mult mai bine banii folosind internetul de pe calculator sau de pe telefonul mobil. Românii fie au reticenţe în a folosi serviciile financiare online, fie întâmpină probleme pe măsură ce încep să le folosească.

Și nu e vorba doar de serviciile financiare, românii nu sunt obişnuiţi cu cumpărăturile online. După ultimele statistici europene publicate de Eurostat in martie 2015, doar 6% dintre romanii cu varste intre 16 si 74 de ani au facut o comanda online in ultimele trei luni. In Europa, media este de 41%. Cele mai mari piedici sunt neincrederea in serviciile online şi în furnizarea datelor de card pe Internet, neîncrederi cu care românii vin în străinătate să muncească.

Studiul Standard & Poor’s din 2015 intitulat Educaţie Financiară în Lume a concluzionat că în România doar 22% dintre cei intervievaţi au un nivel acceptabil de educaţie financiară, spre deosebire de Danemarca sau Suedia, unde nivelul ajunge la 71%.

Educaţia financiară permite să gestionezi mai bine banii, să te informezi corect şi să ştii cui să ceri ajutor pentru a obţine mai multe de la banii tăi. Educaţia financiară te învaţă să menţii un echilibru financiar cu ajutorul instrumentelor digitale, cum să balansezi veniturile şi cheltuielile, să economiseşti cel mai eficient şi să te pregăteşti de situaţiile neprevăzute.

În toată lumea, doar 33% din adulţi înţeleg conceptele de bază din domeniul finanţelor personale. Țara noastră este din păcate pe ultimul loc din Uniunea Europeană şi sub media globală, cu niveluri scăzute de înţelegere despre inflaţie, credit, depozite bancare şi rate.

Aşa cum era de aşteptat, ţările mai bogate şi cele care au introdus educaţia financiară în şcoli sunt mult mai avansate, iar ţările în care nu există interes nici în mediul public, nici în cel privat, aşteaptă iniţiative susţinute pentru a creşte. 

De-a lungul timpului, în România au existat numeroase iniţiative, cu ar fi programul de educaţie financiară pentru licee finanţat de VISA şi implementat în parteneriat cu JA România, însă se vede clar din graficul de mai sus că nu acolo este problema principală. Trebuie să ne uităm la populaţia mai în vârstă, cei trecuţi de 35 de ani care nu au avut aşa de mult contact cu tehnologia. Nu există în acest moment programe dedicate lor, nici în ţară şi nici în străinătate (cel puţin nu axate 100% pe românii plecaţi la muncă în străinătate).

Aici este o mare oportunitate, atât pentru jucătorii din industria financiară, cât şi pentru autorităţile române. Educându-i vor creşte calitatea vieţilor lor şi contribuţia lor în economia gazdă şi în cea de acasă.


Tot studiul Standard&Poor’s arată o legătură puternică directă între produsul intern brut pe cap de locuitor şi nivelul de educaţie financiară. În cazul României, e vorba de 10.000 USD pe cap de locuitor, respectiv 22% grad de alfabetizare financiară. Să luăm doar exemplul transferurilor de bani: Țara noastră primeşte influxuri de bani din străinătate care ajung la aproximativ 2% din PIB. România este pe locul 5 în topul ţărilor ce primesc bani din afară, după Ucraina, Polonia, Ungaria şi Serbia. Însă ei folosesc preponderent servicii pe bază de cash sau direct prin bancă.

De exemplu, dacă Marian lucrează în Anglia şi îi trimite Corinei în România în fiecare lună 500 de lire sterline, iar Corina ar calcula cât primeşte ea şi cât rămâne companiilor de transfer de bani, ar constata că într-un an, Marian a plătit 400 de lire doar comisioanele. Cu servicii online ca TransferGo, Marian şi-ar putea lua o de maşină la mâna a doua în doi ani cu banii economisiţi din comisioane.

Dacă înmulţim experienţa lui Marian cu 2 milioane, putem să tragem uşor concluzia că PIB-ul României ar putea creşte cu 0.1%  chiar şi doar prin digitalizarea serviciilor financiare de transfer de bani pe care le folosesc românii din diaspora.  

Merităm să fim în rând cu restul cetăţenilor din Uniunea Europeană şi pentru ca acest lucru să devină realitate, trebuie cu toţii să contribuim la educaţia financiară a celor din jurul nostru. Numai împreună putem să construim o fundaţie trainică pentru diaspora digitală.

Prin ei şi datorită lor schimbarea se va amplifica şi în România şi împreună vom păşi către o lume mai modernă, mai rapidă şi cu servicii mai de calitate.

Titus Căpîlnean, 28 ani, locuieşte în Marea Britanie de 2 ani de zile, are un Executive MBA la Hult International Business School şi este Country Manager pentru România la TransferGo
 

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.
Capital - Comenteaza
Printeaza

EVZ

Stirile Kanal D

Economica.net

Ziare.com

AutoBild

Unica

Adevarul

Click

DZ

Animal Zoo

EVZ Monden

Capital - Articole similare

Cum se produce

06 aprilie 2015

Cum se produce polistirenul

Cum se produce

16 martie 2015

Cum se produc salamurile crud-uscate VIDEO

Cum se produce

02 martie 2015

Cum se produc țigările

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Nume: Prenume: Varsta: Email: Localitate: Judet: Telefon:


Sex: M / F




Ma abonez la newsletter
Sunt de acord cu termenii si conditiile concursului
* Toate campurile formularului sunt obligatorii