E nevoie de educație financiară atât acasă, cât și în diaspora

Aceştia nu sunt obişnuiţi cu faptul că îşi pot administra mult mai bine banii folosind internetul de pe calculator sau de pe telefonul mobil. Românii fie au reticenţe în a folosi serviciile financiare online, fie întâmpină probleme pe măsură ce încep să le folosească.

Și nu e vorba doar de serviciile financiare, românii nu sunt obişnuiţi cu cumpărăturile online. După ultimele statistici europene publicate de Eurostat in martie 2015, doar 6% dintre romanii cu varste intre 16 si 74 de ani au facut o comanda online in ultimele trei luni. In Europa, media este de 41%. Cele mai mari piedici sunt neincrederea in serviciile online şi în furnizarea datelor de card pe Internet, neîncrederi cu care românii vin în străinătate să muncească.

Studiul Standard & Poor’s din 2015 intitulat Educaţie Financiară în Lume a concluzionat că în România doar 22% dintre cei intervievaţi au un nivel acceptabil de educaţie financiară, spre deosebire de Danemarca sau Suedia, unde nivelul ajunge la 71%.

Educaţia financiară permite să gestionezi mai bine banii, să te informezi corect şi să ştii cui să ceri ajutor pentru a obţine mai multe de la banii tăi. Educaţia financiară te învaţă să menţii un echilibru financiar cu ajutorul instrumentelor digitale, cum să balansezi veniturile şi cheltuielile, să economiseşti cel mai eficient şi să te pregăteşti de situaţiile neprevăzute.

În toată lumea, doar 33% din adulţi înţeleg conceptele de bază din domeniul finanţelor personale. Țara noastră este din păcate pe ultimul loc din Uniunea Europeană şi sub media globală, cu niveluri scăzute de înţelegere despre inflaţie, credit, depozite bancare şi rate.

Aşa cum era de aşteptat, ţările mai bogate şi cele care au introdus educaţia financiară în şcoli sunt mult mai avansate, iar ţările în care nu există interes nici în mediul public, nici în cel privat, aşteaptă iniţiative susţinute pentru a creşte. 

De-a lungul timpului, în România au existat numeroase iniţiative, cu ar fi programul de educaţie financiară pentru licee finanţat de VISA şi implementat în parteneriat cu JA România, însă se vede clar din graficul de mai sus că nu acolo este problema principală. Trebuie să ne uităm la populaţia mai în vârstă, cei trecuţi de 35 de ani care nu au avut aşa de mult contact cu tehnologia. Nu există în acest moment programe dedicate lor, nici în ţară şi nici în străinătate (cel puţin nu axate 100% pe românii plecaţi la muncă în străinătate).

Aici este o mare oportunitate, atât pentru jucătorii din industria financiară, cât şi pentru autorităţile române. Educându-i vor creşte calitatea vieţilor lor şi contribuţia lor în economia gazdă şi în cea de acasă.