CITEŞTE ŞI

Eveniment

DW: Arme atomice la graniţa estică

Autor: Deutsche Welle | vineri, 12 septembrie 2014 | 16 Comentarii

Statele est-europene sunt îngrijorate de politica Occidentului faţă de Rusia, pe care nu puţini o consideră indecisă şi timorată. În Polonia, România şi Bulgaria revin multe amintiri din trecut...

Cât mai multe trupe cu putinţă, staţionate în apropierea graniţei de est a Alianţei. Şi cât mai repede. Ieri, dacă s-ar fi putut. Nu astăzi. Cam aşa ar putea fi sintetizată o părere larg răspândită în Polonia, privind aşteptările acestei ţări de la NATO în contextul războiului din Ucraina. Pe scena politică poloneză, altfel foarte scindată, s-a ajuns de câteva luni la concluzia că agresiunea lui Putin împotriva Ucrainei reprezintă un pericol la adresa securităţii naţionale poloneze.

Cu această ocazie reînvie amintirea traumatizantei ocupaţii ruseşti în Polonia, precum şi cea legată de represiunile de după război, din vremurile în care ţara făcea parte din blocul estic. Presa poloneză consideră că s-a intrat într-o nouă era a confruntării, regretând deja anii care au urmat alegerilor libere din 1989. "Au fost cei mai buni 25 de ani din ultimele secole pentru Polonia. Care, însă, s-au încheiat", a scris, recent, Adam Michnik, redactorul-şef al celui mai mare cotidian polonez, Gazeta Wyborcza.

Teama de Rusia şi dezamagirea germană

De la un capăt la celălat, partidele poloneze critică reţinerile manifestate de germani în faţa Moscovei. "În caz de nevoie, Germania nu ar apăra Polonia de Rusia", este de părere publicistul Bartosz Wielinski, jurnalist la ziarul sus-menţionat. La rândul său, Pawel Zalewski, politician cu o bună cunoaştere a afacerilor externe, parte a "platformei cetăţeneşti" aflată la guvernare, filogermană de felul ei, vorbeşte despre "bomba germană de sub fundamentul Europei". Germania, spune Zalewski, pune interesele economice mai presus de securitatea est-europeană.

Summitul NATO din Ţara Galilor nu a atenuat defel astfel de critici la adresa Berlinului. Polonia consideră greşită decizia Germaniei de a lua în considerare, în continuare, tratatul NATO-Rusia din 1997. Este adevărat ca ţara este mai sigură acum după summit, decât era înaintea lui, însă soarta Ucrainei este pecetluită. Occidentul, frânat cu precădere de Germania, nu este pregătit să ajute Kievul militar sau economic, arată Michnik. După părerea acestuia, "cel mai rău scenariu este cel în care Ucraina se destramă sub ochii neputincioşi ai Europei, iar cursul dictat de Putin va fi continuat. Urmează Moldova la rând. Apoi vom auzi despre cât de groaznic sunt prigoniţi ruşii din Estonia şi Letonia, cărora trebuie neapărat să li se ofere o mână de ajutor".

Arme atomice la graniţa estică

Din cauza conflictului îngheţat din regiunea separatistă Transnistria, România se teme la rândul ei de "exportarea" crizei ucrainene în Republica Moldova, locuită de o majoritate vorbitoare de limba română. Recentele declaraţii ale ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, au generat îngrijorări la Bucureşti. Oficialul rus a spus că Rusia nu trebuie "să piardă din ochi nici alte regiuni în care există probleme asemănătoare cu cele din estul Ucrainei, locuită în majoritate de ruşi". Concret, Lavrov s-a referit la minorităţile etnice româneşti, maghiare şi poloneze, în vestul Ucrainei.

Amintirile trecutului

Preşedintele Traian Băsescu a declarat că, în mod raţional, nu există niciun pericol la adresa României, însă ţara trebuie să fie pregătită şi pentru iraţional. Pe fondul escaladării tensiunilor din estul ucrainei, Băsescu a cerut UE şi NATO să doteze cu armament soldaţii ucraineni. A trecut timpul declaraţiilor de intenţie, noul context reclamă o politică de forţă pentru stoparea Rusiei. "Azi este vorba despre Ucraina, mâine poate fi vorba despre altă ţară", a subliniat Băsescu.

O idee foarte amplă privind armele necesare garantării securităţii în regiune, a fost avansată de fostul ministru bulgar de externe, Solomon Passy. Într-un interviu acordat DW, politicianul bulgar a reiterat solicitarea ca arsenalul nuclear al statelor NATO să fie transferat la graniţa de est a Alianţei. "Armele atomice au evitat izbucnirea celui de-al treilea război mondial datorită efectului lor de intimidare. Propunerea noastră este o soluţie politică potrivită, care ar duce la stabilizarea situaţiei actuale". În opinia lui Passy, un atare pas ar fi absolut necesar în contextul invaziei ruseşti în Ucraina.

Speranţele legate de NATO

Altfel decât fostul ministru bulgar, preşedintele României pledează mai degrabă pentru arme convenţionale. Cu ocazia summitului din Ţara Galilor, Băsescu a solicitat - asemenea Poloniei şi statelor baltice - apariţia unui comandament NATO în ţara sa. În plus, România este gata să participe la proiectul de apărare cibernetică în Ucraina. Cu o zi înainte de

summit, CSAŢ aprobase, deja, staţionarea avioanelor de luptă NATO pe teritoriul României. De asemenea, armata marină românească doreşte o mai strânsă cooperare cu partenerii Alianţei pe fondul prezenţei crescânde a flotei ruseşti de război în Marea Neagră.

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.
Capital - Comenteaza
Capital - Twitter
Capital - Google+
Transforma in PDF
Printeaza

EVZ

Economica.net

Ziare.com

AutoBild

Unica

Adevarul

Click

DZ

Animal Zoo

EVZ Monden

Capital - Articole similare

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Nume: Prenume: Varsta: Email: Localitate: Judet: Telefon:


Sex: M / F




Ma abonez la newsletter
Sunt de acord cu termenii si conditiile concursului
* Toate campurile formularului sunt obligatorii