CITEŞTE ŞI

Banci

La un an de la izbucnirea scandalului creditelor în franci elvețieni, împărţirea poverii între bănci şi clienţi rămâne un vis frumos

Autor: capital.ro | duminică, 27 decembrie 2015 | 2 Comentarii

Clienţii cu credite în franci elveţieni încheie un nou an cu rate tot mai greu de suportat, însă nu găsesc înţelegere nici la bancă, cea care se autointitulează „partenerul clientului“, şi nici la instituţiile statului.

În urmă cu aproape un an izbucnea o nouă criză a creditelor în franci elveţieni, şi cea mai puternică din cauza deprecierii bruşte a leului în faţa monedei elveţiene, iar acum cei mai mulţi dintre clienţii afectaţi par resemnaţi, având în vedere că băncile, în marea lor majoritate, nu au înţeles noţiunea de împărţire a poverii cu clienţii, recomandată insistent şi de Banca Naţională a României. Concret, dintre clienţii cu astfel de credite (aproximativ 75.000 la începutul acestui an, potrivit BNR), doar cei care au avut împrumuturi la Volksbank (aproximativ 18.500) au beneficiat de o ofertă de necontestat, venită de la Banca Transilvania, instituţie care a achiziţionat Volksbank la finalul anului trecut.

Restul băncilor, deşi clienţii s-au mobilizat şi s-au constituit în asociaţii, care au format echipe de negociere din persoane cu solide cunoştinţe financiare, au refuzat să vină cu oferte colective, pentru toţi clienţii cu credite în franci aflaţi în dificultate financiară, sau au propus soluţii care nu au mulţumit clienţii.

Problemele celor cu credite în franci elveţieni s-au acutizat începând din 15 ianuarie 2015, când francul a sărit, la cursul oficial, de la 3,7415 lei la 4,3287 lei de la o zi la alta, pentru ca apoi, în doar câteva zile, să ajungă la maximul istoric de 4,5817 lei - un curs considerat ridicat şi pentru euro. Ulterior, fluctuaţia cursului s-a mai temperat, însă acesta nu a mai revenit sub 4 lei. Explozia cursului a fost determinată de decizia Băncii Centrale a Elveţiei de a renunţa la pragul de apreciere a monedei naţionale de 1,2 franci/euro stabilit în urmă cu câţiva ani. Imediat, francul elveţian s-a apreciat semnificativ în faţa principalelor valute şi, implicit, şi în faţa leului.

Oferta BT pentru clienţii Volksbank cu credite în CHF a venit foarte repede după această depreciere a leului, şi a presupus conversia în lei la cursul BNR din ziua conversiei, dar cu un discount la sold de 22,5% şi cu rambursare tuturor sumelor reţinute de bancă în contul comisionului de risc. La finalul ofertei, 14.712 (83% dintre clienţii vizaţi) au acceptat propunerea băncii de conversie, iar o majoritate covârşitoare (96% dintre cei care au acceptat oferta) a optat pentru conversia în lei.

Exemplul BT nu a fost preluat de celelalte bănci

Mulţi au crezut, la momentul respectiv, că această ofertă va reprezenta un precedent favorabil pentru clienţi şi că va determina şi celelalte bănci să vină cu oferte similare. Însă, ce a urmat, nu a conformat această teorie. În prima fază, celelalte bănci au oferit clienţilor actualizarea anticipată a dobânzilor în funcţie de evoluţia LIBOR CHF (indicatorul de referinţă pentru creditele în monedă elveţiană), având în vedere că acesta era în scădere. Însă era vorba doar de o măsură temporară, care urma să expire în câteva luni când banca ar fi fost obligată de contract să actualizeze dobânda.

Între timp, asociaţiile de clienţi s-au constituit în echipe de negociere pentru clienţii care le-au acordat mandat şi au avut ocazia să constate reticenţa băncilor în a negocia cu clienţii. Abia spre toamna acestui an au venit oferte concrete, dar contestabile, la Piraeus Bank, Bancpost şi, abia în decembrie, OTP Bank. În schimb, celelalte trei bănci cu astfel de împrumuturi în portofoliu, respectiv Raiffeisen Bank, Credit Europe Bank şi Banca Românească, nu au avansat oferte colective.

Piraeus Bank a propus clienţilor cu credite în euro sau franci elveţieni, garantate imobiliar, posibilitatea reducerii ratelor lunare, în medie cu 13%. Aceasta este cea mai mică reducere oferită clienţilor, din cele anunţate până în prezent şi, în plus, banca nu oferă reducere la soldul creditului.  Însă, dacă media reducerilor se va situa la 13%, iar o parte dintre clienţi vor beneficia de o scădere a ratelor de 35%, cum se precizează în ofertă, înseamnă că vor fi clienţi care nu vor beneficia deloc de reducere, sau aceasta va fi nesemnificativă. Pe de altă parte, banca menţionează că oferta pentru clienţii vizaţi conţine costuri „sub media actuală a pieţei“.

 

Exprimarea este însă extrem de vagă, având în vedere că nu se specifică despre ce medie este vorba.  Potrivit băncii, oferta se adresează clienţilor bun-platnici care au contractat, în perioada 2007-2008, credite imobiliare/ipotecare sau de nevoi personale cu garanţie reală imobiliară, în euro sau franci elveţieni, cu dobânda variabilă. Aceasta va fi formată din marjă fixă de 4,4% la care se adaugă indicele de referinţă aferent monedei creditului, revizuibil la 3 luni. De asemenea, Piraeus Bank promite ca va suporta costurile notariale şi orice alte costuri legate de înregistrarea garanţiilor. Oferta a fost lansată în prima parte a lunii octombrie şi este valabilă şase luni. Piraeus Bank avea, în luna ianuarie, aproximativ 15.000 de clienţi cu credite în franci elveţieni.

 


La rândul său, Bancpost a propus clienţilor conversia creditelor din franci în lei, fără discount, cu o dobândă la sold de 1,5% timp de trei ani, care ulterior va deveni variabilă, formată dintr-o marjă fixă, pe care banca nu o precizează, aplicabilă peste ROBOR în funcţie de tipul creditului şi de situaţia specifică a fiecărui debitor în parte. Însă reprezentanţii clienţilor, constituiţi într-o echipă de negociere cu băncile comerciale, au anunţat că marja propusă de bancă va fi cuprinsă între 3% şi 4,6%. Bancpost susţine că, în cei trei ani de dobândă fixă, rata creditelor ar scădea, în medie, cu 30%, însă după expirarea acestei perioade rata va creşte din nou, având în vedere că doar marja de dobândă este semnificativ mai mare decât dobânda întreagă în perioada de trei ani. În plus, posibilitatea ca indicele de referinţă ROBOR să crească este evidentă, având în vedere că se află la minime istorice, iar marile bănci centrale ale lumii se pregătesc, deja de ceva vreme, să anunţe majorări de dobânzi. Potrivit estimărilor din piaţă, Bancpost avea, la începutul acestui an, aproximativ 25.000 de clienţi cu credite în franci, cei mai mulţi din întregul sistem.

Ofertă cu clauze abuzive

Oferta OTP Bank este, la prima vedere, ceva mai avantajoasă decât precedentele două. Deşi venită cu foarte mare întârziere, abia la începutul lunii decembrie, oferta presupune acordarea unui discount la sold cuprins între 17,5% şi 25, pentru 80% dintre cei 10.500 de clienţi cu credite în CHF.


Pot accesa programul clienţii care au întârzieri de cel mult 90 de zile la plata ratelor lunare, la momentul conversiei, deci şi cei care au restanţe mai mari, dar între timp acoperă suma necesara astfel încât întârzierile lor să nu depăşească 90 de zile. Oferta este valabilă în următoarele trei luni, însă clienţii trebuie să aştepte să fie invitaţi la bancă pentru a li se prezenta oferta.

O noutate constă în faptul că banca susţine că de conversia cu discount la sold vor beneficia şi cei ale căror credite au fost externalizate de bancă, de-a lungul timpului. Dobânzile la creditele convertite în lei sunt legate de ROBOR la 3 luni, la care se adaugă 3,5 puncte procentuale, pentru creditele ipotecare, respectiv 4 puncte pentru creditele de consum cu ipotecă. Pentru cei care aleg conversia în euro, marjele sunt de 4,5, respectiv 5 puncte procentuale peste EURIBOR la 3 luni.

Spuneam că, la prima vedere, oferta OTP Bank este acceptabilă însă deja au apărut controverse cu privire la clauzele conţinute de contractele noi care urmează să fie semnate de cei care acceptă oferta. Un reprezentant al Asociaţiei Utilizatorilor Români de Servicii Financiare (AURSF) a semnalat faptul că respectivele contracte conţin clauze considerate abuzive. Astfel, banca obligă clientul să renunţe la litigii viitoare împotriva băncii şi, în plus, îşi rezervă dreptul să anuleze oferta în cazul în care apar acte normative care oferă clientului înlesniri la plată. Mai mult, clientul pierde beneficiile ofertei şi dacă o autoritate obţine o hotărâre judecătorească cu efect erga omnes (adică se aplică tuturor contractelor de tipul respectiv - n.r.), conform unei clauze din contract.

Cum explică bancherii clauzele abuzive?

Reprezentanţii băncii susţin că au introdus astfel de clauze în contract din cauza faptului că se tem de instabilitatea legislativă şi de riscul apariţiei unor legi cu aplicabilitate retroactiva. Şi viceguvernatorul BNR, Bogdan Olteanu spunea, recent: „dacă băncile ajung să scrie aşa ceva într-un contract, vă daţi seama cât de incertă este legea din România? Băncilor le este frică de faptul că nu ştiu ce lege va fi aprobată“, a subliniat Bogdan Olteanu.


Pe de altă parte, viceguvernatorul BNR a declarat că rigiditatea băncilor în negocierile cu clienţii poate genera intervenţia legislativă. Însă intervenţia legislativă în acest caz, deşi promisă de Guvern încă de la începutul anului, nu a apărut până în prezent. În aceste condiţii, clienţii rămân tot la mâna băncilor care se pare că nu sunt dispuse să cedeze nici măcar la „constrângerea morală“ a BNR. 

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.
Capital - Comenteaza
Capital - Twitter
Capital - Google+
Transforma in PDF
Printeaza

EVZ

Economica.net

Ziare.com

AutoBild

Unica

Adevarul

Click

DZ

Animal Zoo

EVZ Monden

Capital - Articole similare

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Nume: Prenume: Varsta: Email: Localitate: Judet: Telefon:


Sex: M / F




Ma abonez la newsletter
Sunt de acord cu termenii si conditiile concursului
* Toate campurile formularului sunt obligatorii