"Am vorbit cu colegii din Guvern şi în coaliţie. Ei, practic, au finalizat proiectul de buget. Este o procedură în care trebuie să respecte hotărârea privind stabilirea salariului minim, care este în transparenţă decizională, şi se pare că ziua în care se împlineşte acest termen şi poate deveni ziua în care se adoptă actul normativ necesar, inclusiv proiectul de lege al bugetului, să fie 29 noiembrie", a spus Liviu Dragnea, la Parlament. 

El a adăugat că în săptămâna de după Ziua Naţională a României ar putea începe dezbaterile în comisiile parlamentare. 

"Anul acesta îmi aduc aminte că am adoptat foarte repede bugetul (în Parlament – n.r.). Odată venit (în Parlament -n.r.), o să facem calendarul atunci. Probabil că, dacă vine pe 29 noiembrie, zilele care vor curge după acea depunere vor fi zile de depunere a amendamentelor, urmând ca săptămâna de după sărbătoarea naţională să înceapă discuţiile în comisii", a subliniat Liviu Dragnea.

Comisia Europeană (CE) şi-a revizuit recent estimările referitoare la creşterea economiei şi a deficitului României în 2017 şi 2018, avertizând totodată, că incertitudinile cu privire la politicile guvernamentale ar putea afecta creşterea economică.

În ceea ce priveşte deficitul guvernamental general, conform noilor estimări, deficitul public ar urma să ajungă la 3% din PIB în 2017, pentru ca în 2018 să se agraveze şi mai mult până la 3,9% din PIB şi să ajungă la 4,1% în 2019. 

"Deficitul bugetar este preconizat să crească ca urmare a majorării salariilor în sectorul public preconizate în Legea salarizării unitare. Ca o consecinţă a relaxării fiscale şi a creşterii decalajului dintre PIB-ul realizat şi PIB-ul potenţial, deficitul structural al României este preconizat să crească de la 2,2% din PIB în 2016 la aproximativ 3,3% în 2017 şi aproape 4,6% în 2019. În pofida creşterii economice puternice, raportul datorie/PIB ar urma să crească de la 37,6% din PIB în 2016 la 40,5% din PIB în 2019", se arată în raportul CE. 

Executivul comunitar subliniază însă că, având în vedere că până la data elaborării acestor prognoze nu a fost publicat proiectul de buget pe 2018 şi, de asemenea, că nu a fost stabilit modul în care vor fi puse în practică mai multe alte măsuri anunţate anterior, aceste elemente reprezintă un risc (pozitiv sau negativ) la adresa acestor prognoze. Acest lucru este valabil în special în cazul modificărilor preconizate în sistemul de contribuţii sociale şi al impozitului pe venitul persoanelor fizice. 

"Posibila înăsprire a politicii monetare a BNR, ca răspuns la presiunile inflaţioniste, ar putea afecta perspectivele pentru investiţiile private şi exporturi. De asemenea, investiţiile ar putea fi afectate negativ dacă Guvernul va reduce şi mai mult investiţiile publice pentru a-şi atinge ţintele bugetare. Creşterea costurilor cu mâna de lucru, ca urmare a faptului că majorarea salariilor depăşeşte creşterea productivităţii, ar putea afecta exporturile României. La nivel general, incertitudinile cu privire la politicile guvernamentale ar putea afecta creşterea economică", subliniază Comisia Europeană. 

AGERPRES