Editia tiparita
Microeconomie
En: Microeconomics
Termen folosit pentru a desemna acele părţi din analiza economică în care este cercetat comportamentul individual al diferitelor elemente (consumatori, firme) şi mai puţin agregatele (şomajul, nivelul preţurilor, venitul naţional etc.) care sunt subiecte ale macroeconomiei.
Analiza economică a comportamentului individual include teoria cererii consumatorului şi, într-o măsură mai mică, teoria ofertei de muncă. Analiza comportamentului firmei se concentrează asupra deciziilor de producţie şi a teoriilor preţurilor. O mare parte din analiza se referă la tipul de piaţă pe care acţionează o firmă, în special, la gradul de concurenţă al acesteia.
Microeconomia tradiţională se concentrează asupra analizei echilibrului parţial. Microeconomia modernă adoptă o abordare axiomatică şi pune un accent mult mai mare pe analiza echilibrului general. O subramură normativă a microeconomiei este ECONOMIA BUNĂSTĂRII. (v. şi D. Laidler şi S. Estrin, Intoroduction to Microeconomics, Philip Allan, London, 1988)
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
