CITEŞTE ŞI

Eveniment

Deutsche Welle: UE - Schengen sau sârmă ghimpată?

Autor: |

Politica sârmei ghimpate dorită de statele din grupul Vişegrad sporeşte tensiunile în zona Schengen. Ce poziţie au faţă de noile evoluţii din criza refugiaţilor ţările care nu fac parte din Schengen: Bulgaria, Croaţia şi România?

Cele patru state din aşa-numitul grup Vişegrad - Polonia, Cehia, Slovacia şi Ungaria - sunt în prezent cei mai vehemenţi critici ai politicii faţă de refugiaţi aplicate consecvent în UE de cancelara germană Angela Merkel.

Cele patru ţări resping repartizarea refugiaţilor în interiorul Uniunii conform unor cote fixe şi ameninţă acum cu izolarea totală, prin ridicarea de garduri de sârmă ghimpată la graniţele lor. Aceste ţări ar putea primi ajutor de la Bulgaria şi Macedonia, care s-au declarat deja dispuse să ridice bariere din sârmă ghimpată la frontierele lor cu Grecia, dacă Atena nu va reuşi să aducă sub control situaţia refugiaţilor pe care îi lasă să tranziteze teritoriul elen.

Aceste măsuri riscă însă să provoace un întreg efect de domino: nu doar Grecia ar fi exclusă astfel de facto din zona Schengen, ci întregul acord de liberă circulaţie în interiorul comunităţii ar deveni maculatură. Din punct de vedere tehnic, această evoluţie nu ar fi o catastrofă pentru cele mai noi membre ale UE, care nu sunt membre Schengen: România, Bulgaria şi Croaţia. România şi Bulgaria îndeplinesc încă din 2011 condiţiile tehnice pentru a deveni membre ale acestui spaţiu fără controale la frontierele interne. Ele nu au fost acceptate să se alăture grupului din cauza problemelor din sistemul judiciar şi combaterii defectuoase a corupţiei.

Pregătiţi de închiderea graniţelor

Croaţia a solicitat oficial vara trecută admiterea în spaţiul Schengen. La Bruxelles se spune că primirea Croaţiei în grup se va petrece cel mai devreme în 2017. Tema nu este prea dezbătută în Croaţia. Un interes mult mai mare suscită politica sârmei ghimpate invocată de ţările vecine. “Dacă Slovenia şi Austria îşi vor închide graniţele, vom face şi noi la fel“, a declarat încă din ianuarie Tomislav Karamarko, şeful formaţiunii conservatoare HDZ, aflată la guvernare. Karamarko a explicat că ţara sa va folosi aceleaşi metode şi mijloace utilizate de vecinii ei. El a subliniat însă că Zagrebul va discuta despre această situaţie "cu partenerii noştri din UE". Croaţia nu are voie să devină "apendicele Europei".

Discuţia despre Schengen este mult mai activă în Bulgaria şi România. Cetăţenii acestor două ţări se simt membrii de mâna a doua a comunităţii, din cauza interminabilei aşteptări de a deveni parte a zonei Schengen. Dar tocmai acest statut a făcut ca România să fie puţin afectată deocamdată de criza refugiaţilor, opinează Silviu Mihai într-un studiu recent al Fundaţiei Friedrich Ebert. Țara nu este pe placul azilanţilor, pentru că un drept de şedere pe teritoriul românesc nu permite de regulă azilanţilor accesul în spaţiul Schengen.

La fel stau lucrurile în cazul Bulgariei, dar aceasta este, spre deosebire de România, o ţară de tranzit pe aşa-numita rută balcanică. Bulgaria a ridicat în 2014 un gard protector la graniţa cu Turcia, acum ar urma să mai construiască unul la frontiera cu Grecia, urmând să primească sprijin financiar şi de personal în acest sens.

Soldaţi sloveni ridică un gard de sârmă ghimpată la frontiera cu Croaţia

Soldaţi sloveni ridică un gard de sârmă ghimpată la frontiera cu Croaţia

Schengen, pe bucăţele

Prin poziţiile adoptate în criza refugiaţilor, România şi Bulgaria speră într-o rapidă “reglare de conturi“ cu Bruxellesul. Ambele ţări sunt monitorizate atent încă de la aderarea lor în 2007 în domeniile justiţiei şi combaterii corupţiei. Cu puţin înaintea summitului UE de joi, 18.02, şeful Comisiei Europene Jean-Claude Juncker i-a promis premierului român Dacian Cioloş că mecanismul de monitorizare va fi anulat în mandatul actual al Comisiei, adică până în 2019 cel târziu. Bulgaria şi România speră desigur că aceasta se va întâmpla mai curând şi folosesc această chestiune în negocierile de pe marginea actualei crize a refugiaţilor.

Și în dosarul Schengen se speculează cu privire la admiterea parţială a celor două ţări: mai întâi vor fi anulate controalele la aeroporturi şi porturi navale, în al doilea pas ar urma anularea controalelor la graniţele terestre. Comportamentul celor două ţări în chestiunea refugiaţilor ar putea influenţa această decizie de admitere în Schengen. Bulgaria caută astfel sprijinul statelor Vişegrad, acceptând politica lor privitoare la refugiaţi. România respinge construirea de garduri de sârmă ghimpată, dar nici nu vrea să accepte necondiţionat cotele obligatorii propuse de cancelara germană.

Împotriva unei "politici a noilor garduri"

Cancelara Merkel se vede nevoită să caute cu zăhărelul, mai degrabă decât cu nuiaua o soluţie comună la summitul de joi. La Bruxelles s-au făcut deja auzite mai multe voci care au atras atenţia că multe ţări membre din est ar fi printre cele mai mari beneficiare nete ale fondurilor europene. Tocmai aceste ţări se opun însă acum primirii de refugiaţi. Să ameninţi aceste state cu sancţiuni este varianta greşită, crede deputatul social-democrat Dietmar Nietan, în dialog cu DW.

“Dacă ne dorim o soluţionare solidară a problemei refugiaţilor, atunci nu o putem realiza cu ameninţări“, spune Nietan, membru al comisiei de afaceri europene şi externe din Bundestag. Înaintea summitului UE de joi, el a pledat pentru găsirea unei soluţii comune: "Să ridicăm noi garduri, cum se face deja în anumite ţări europene, nu este calea corectă“, arată Nietan. Acum este nevoie de o Uniune Europeană mai unită şi mai puternică, fără egoisme.

Autor: Robert Schwartz  (Deutsche Welle)

 

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.
Capital - Comenteaza
Capital - Twitter
Capital - Google+
Transforma in PDF
Printeaza

EVZ

Economica.net

Ziare.com

AutoBild

Unica

Adevarul

Click

DZ

Animal Zoo

EVZ Monden

Capital - Articole similare

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Nume: Prenume: Varsta: Email: Localitate: Judet: Telefon:


Sex: M / F




Ma abonez la newsletter
Sunt de acord cu termenii si conditiile concursului
* Toate campurile formularului sunt obligatorii