"Banco Espritio Santo – zvonuri de faliment în Portugalia ", "Nou scandal bancar în Bulgaria" sunt două titluri apărute în presă pe parcursul săptămânii trecute. De câte ori ajunge o bancă europeană în dificultate, presa anunţă revenirea crizei. În cazul băncii bulgăreşti Corp, guvernul a anunţat că va contracta noi datorii de aproximativ un miliard de euro pentru salvarea ei.

Astfel de cazuri vor exista şi în viitor, afirmă Andreas Dombret, membru în conducerea Băncii Centrale a Germaniei. "Nu pot fi excluse astfel de evenimente, dimpotrivă", a declarat el. În cazul Bulgariei, cea mai săracă ţară din UE, contractarea unui nou împrumut de un miliard de euro împovărează întreaga economie naţională. Cu rezultatul că deficitul va urca la trei procente din PIB, faţă de 1,8 cât se anticipa înaintea falimentului Corp Bank.

În climatul financiar actual, în care dobânzile de referinţă au scăzut la un nivel-record în SUA şi UE, turbulenţele pot fi frecvente în sectorul bancar, a explicat Dombret. "Amestecul compus din dobânzi scăzute, inflaţie redusă, volatilitate scăzută şi lichiditate mare, face posibilă relansarea vânătorii de dobânzi pe pieţele financiare". Într-o astfel de situaţie sunt suficiente greşeli penale, ca în cazul băncii bulgăreşti, sau erori ale managerilor, pentru a împinge o bancă în pragul falimentului.

Chiar şi numai zvonul că o bancă se confruntă cu probleme poate falimenta o bancă, dacă toţi depunătorii dau buzna să-şi lichideze conturile. În plus, dacă o bancă se confruntă cu dificultăţi, aceasta afectează şi încrederea în alte instituţii bancare.

Pe fundalul turbulenţelor actuale, guvernul bulgar a decis să se alăture Uniunii Bancare Europene. Prin acest instrument, miniştrii de Finanţe ai zonei euro reglementează tratamentul aplicat băncilor în dificultate. În prim plan se află chestiunea răspunderii, în aşa fel încât pagubele să nu fie suportate în final de contribuabil. În acest scop se constituie un fond la care cotizează băncile, în valoare finală de 55 de miliarde de euro.