Oficiul Român pentru Drepturile de Autor găzduieşte în această perioadă o negociere între reprezentanţii organismelor de gestiune colectivă a drepturilor de autor (OGC), industria muzicală, societăţile de televiziune şi radiodifuziune, societăţile de telefonie şi transmitere de date etc privind „protejarea operelor de creaţie intelectuală şi a produselor purtătoare de drepturi conexe pe Internet”. Toate aceste instituţii încearcă să ajungă la un acord naţional pentru Internet.
Până în prezent au avut loc la sediul ORDA două întâlniri, pe 15 şi 22 octombrie, la care au participat doar organismele de gestiune colectivă, reprezentanţii industriei muzicale, providerii de net şi cei de telefonie mobilă şi Societatea Română de Radiodifuziune. Deşi Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor din România a fost desemnată ca reprezentant al utilizatorilor de Internet, reprezentanţii acestei instituţii au fost absenţi de la ambele întâlniri.
Drepturile utilizatorilor, reprezentate de o instituţie absentă la negocieri
Utilizatorii de Internet şi jurnaliştii care au încercat să ia parte la discuţii au fost refuzaţi sub motiv de „bucătărie internă”, deşi protocolul ataşat ţine de dezbarerea publică, intrând sub incidenţa Legii Transparenţei Decizionale. „Apreciem interesul dumneavoastră, dar vă rugăm să înţelegeţi că nu putem face întâlniri pe stadion. Vom fi deschişi pentru orice soluţie pe care o vom primi”, explică reprezentantul ORDA, Laurentiu Oprea, într-un e-mail adresat unui utilizator.
De altfel, nici legea privind drepturile de autor 8/1996 nu recunoaşte existenţa utilizatorilor-cetăţeni români, deşi aceştia sunt peste 7 milioane, România fiind pe locul 10 în Europa la capitolul conectivitate şi aceste drepturi sunt garantate de Constituţie (art. 33, alin. 2).
Discuţiile s-au rezumat la problema cine şi cum colectează remuneraţiile pentru orice „comunicare publică” a operelor, discuţie care a rezultat într-o primă formă a „Acordului pentru dezvoltarea şi protecţia operelor pe noile reţele digitale” (deşi reţelele nu sunt nici noi, nici digitale, ci electronice, n.r.).
APC nu a fost, de fapt, invitată
În protocolul dezbaterilor scrie că reprezentanţii consumatorilor (care nu au fost prezenţi la nicio dezbatere) se angajează să „susţină eforturile celorlalte părţi pentru utilizarea legală a operelor şi să colaboreze de bună credinţă pentru implementarea soluţiilor stabilite”. Nu este menţionat niciun drept al acestora. „Am fost singurul utilizator-cetăţean de Internet prezent la această negociere, dar în calitate de jurnalist care a intrat pe geam după ce a fost dat afară pe uşă. Odată intrat, folosind argumente din legea 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, atitudinea ORDA s-a schimbat. Suntem 7 milioane de cetăţeni care putem face acest lucru”, spune Constantin Vică, teoretician web.
Reprezentanţii oficiali ai drepturilor cetăţenilor spun, însă, că nu ştiu nimic nici despre dezbateri nici despre acest acord. „Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor din România (APC România), organizaţie de consumatori de utilitate publică, nu a fost invitată la dezbaterile din 15 si 22 octombrie. Acordul făcut public şi care ne menţionează ca şi 'semnatari' reprezentanţi ai consumatorilor nu a fost făcut cunoscut organizaţiei noastre şi de aceea nu putem să îl susţinem”, declară directorul asociaţiei, Costel Stanciu, care a aflat despre această iniţiativă, pentru prima oară, de la capital.ro.
„Prea multe formalităţi”
„Constatăm cu neplăcere faptul că, deşi organizaţia noastră a trimis mai multe puncte de vedere asupra unor tematici care ţin de consumatori şi iniţiative europene în domeniu către ORDA, denumirea organizaţiei noastre nu este prezentată corect, fiind folosit un temen generic de 'asociaţie a consumatorilor', fapt care nu arată un respect sau o atenţie deosebită consumatorilor sau reprezentanţilor acestora”, a mai adăugat domnul Stanciu.
Directorul ORDA, Laurenţiu Oprea, spune însă că reprezentanţii APC pun prea mult accent pe formalităţi şi că întâlnirile erau, de fapt, destinate părţilor interesate de colectarea banilor din drepturi de autor pe Internet, chiar dacă au menţionat şi un reprezentant al consumatorilor. „Întâlnirea din 15 octombrie a avut ca invitaţi reprezantanţi ai titularilor de drepturi şi reprezentanţi ai industriilor interesate. Săptămâna trecută am trimis către APC sau ANPC, nu mai ţin minte, o invitaţie, dar probabil că nu a ajuns”, a spus Oprea pentru capital.ro. Oprea a subliniat faptul că acest acord este un draft şi că aşteaptă propuneri şi observaţii pentru finalizarea lui.
Noi metode de a scoate bani pentru buget din Internet
Deşi se află sub coordonarea Ministerului Culturii şi Cultelor, ORDA nu a luat în calcul accesul echitabil la cultură al cetăţenilor, ci doar dezvoltarea unei pieţe digitale online. Problemele cu adevărat importante precum operele orfane sau lipsa patrimoniului digitalizat (opere din domeniul public) sunt tratate în trei rânduri, în anexă. Mai mult, unul dintre argumentele pentru acest acord a fost necesitatea de a găsi noi metode de a aduce bani la bugetul de stat din zona online, în această periodă de criză economică, prin inventarea de noi taxe şi metode de colectare a banilor. „În unele cazuri reiese că vor să încaseze de două ori bani pentru acelaşi conţinut, odată de la site-urile care fac streaming şi încă odată de la utilizatori”, subliniază Cristi Bulumac, reprezentantul partidului Piraţilor din România.
La întâlnirile de la ORDA au fost prezenţi reprezentanţi ai gestiunii colective (Sorin Manea de la ARONSA şi trilulilu.ro), ai industriei muzicale (Dan Popi, care a subliniat că este aberant să ofere gestiune colectivă în cazul streamingului la cerere), reprezentanţi SRTV (Remus Codreanu, care a spus că este de acord că tot ce se face pe Internet este „comunicare publică”, şi atunci gestiunea trebuie să fie colectivă) şi preprezentantul Vodafone, Bogdan Rădulescu.
Acordul precizează necesitatea colaborării dintre autoritatea publică şi furnizorii de servicii online pentru prevenirea şi combaterea pirateriei, deşi, legal, aceste companii nu sunt responsabile pentru datele transferate în reţelele lor.
Confuzie de termeni şi lipsa expertizei tehnice în noile reguli pe net
„Cel mai grav mi se pare faptul că la Acord participă 11 OGC-uri, şase titulari de drepturi (MediaPro e un exemplu), şase furnizori de servicii şi, din partea cetăţenilor - nimeni. Existăm doar ca nişte consumatori în mediul pe care l-am dezvoltat, mediu în care toţi cei de mai sus au imigrat de curând”, a subliniat Constantin Vică.
În cadrul dezbaterilor s-a făcut distincţie între trei tipuri de utilizări ale operei pe Internet. Prima este transmiterea simultană sau radio-difuziunea simultană, care se referă la televiziunile şi radiourile care fac streaming live online, dar în acest sens se reia noţiunea de broadcasting pe web. A doua este punerea la dispoziţia publicului a operelor (webcast, podcast şi serviciul la cerere) şi a treia se referă la muzica de fundal (până acum nu era nevoie să plăteşti dacă foloseai o piesă sau o bucată muzicală pe fundalul unui alt tip de conţinut, audio sau video).
„Principala lor problemă este că nu au nici măcar vocabularul necesar abordării acestei discuţii, ei confundă noţiuni simple legate de Internet. În plus, aceste reguli au fost negociate între furnizori de conţinut şi cei care iau bani. Utilizatorii nu sunt parte în acord şi asta înseamnă că acesta nu poate institui drepturi sau obligaţii pentru aceştia. Acordul nu este un act al statului, deci se aplică doar părţilor semnatare. Dar ce facem dacă un provider de net nu semnează acest acord?”, se întreabă Cristi Bulumac.
- Suntem o societate de consum
- Ca si consumatori si in calitate de cetateni, suntem protejati prin cadrul legislativ specific
- Avem dreptul la libertate, informare, cultura, achizitie, imprumut, notiuni bine definite si larg acceptate, conforme cu legislatia europeana si cu specificul ei
- Drepturile de autor prevad un aspect principial comercial, pedepsind contrafacerea in scop banesc si unul artistic unde poate fi incriminat plagiatul
- Drepturile de autor protejeaza doar inovatia/inventia sau ideea urmarind scopul comercial sau artistic al autorului si nu poate proteja altceva suplimentar, de exemplu notiunea de intrebuintare de catre consumator a bunului pus in comert, acesta fiind implacabil valorificat impreuna cu inventia incorporata in el, astfel noul propietar poate dispune de acest bun dupa plac, respectind Drepturile de autor (nu contraface in scopul comercializarii si nu plagiaza)
- Nimeni nu ne poate opri accesul, respectiv dreptul de a achizitiona lucrarile comercializate si protejate prin drepturile de autor
- Toate bunurile achizitionate devin propietatea noastra si putem sa dispunem de ele inclusiv sa le distrugem fara restrictii
- Populatia Terrei dupa ce achizitioneaza un bun (de exemplu o farfurie si o furculita, un automobil, etc.) imparte in calitate de persoana fizica, cu cine doreste si cit doreste, ofera cadou sau chiar revinde (sa zicem automobilul) vizind si profitul, totul fiind in termeni absolut legali (a se deosebi aici de contrafacerea in scop banesc) si totul fiind in deplina concordanta cu Carta Drepturilor Omului
- Unui automobil dus la serviciul de Tunning poate sa i se modifice caroseria, masca, farurile, tapiteria (continutul) insa urmare acestui fapt (cu aprobarile legale in vigoare si autorizatiile necesare) si respectind Drepturile de autor, propietarul sau firma de tunning nu vrea si nu are ideea isteata de a incalca legea arogindu-si ulterior inovatiile/inventiile sau ideea incorporate in acel automobil, bunul astfel modificat va putea crea venit banesc celui care a realizat tunningul sau propietarului daca vinde automobilul
- In urma unui abonament la o publicatie aceasta poate fi citita si de catre familie, prieteni, cunostinte, straini
- La un televizor cumparat si avind un singur propietar poate sa vizioneze toata familia, prietenii, vecinii etc.
- Un rationament care sta la baza emiterii unei legi dintr-un anume domeniu ar trebui sa fie acelasi cu rationamentul care sta la baza emiterii altei legi din alt domeniu mai ales daca subiectul este acelasi
- In urma Conventiei de la Berna aceste TRUISME nu afecteaza modalitatea de exprimare si nici mijloacele de exprimare alese si folosite de catre Autori, acestia benefiicind conform Drepturilor de autor de cadrul legal privind aceste drepturi si care trebuie sa aiba un statut aparte si independent sau spus altfel: in PARALEL cu truismele protejate si enuntate mai sus, acestea avind suport inclusiv prin Drepturile Omului si Constitutia Romaniei
- Cind scanam un material putem considera ca noua forma a materierialului respectiv este propietatea noastra deoarece scanerul si softul intrebuintat deja sunt propietatea noastra si nu incalcam drepturile de autor deoarece nu intentionam sa le comercializam de la sine putere, deci procesul respectiv nu este o contrafacere si nici din punct de vedere artistic nu lezam autorul in nici un fel deoarece nu facem confuzie de termeni pretinzind ca forma este acelasi lucru cu continutul
- Drepturile de autor conexe avind suportul legislativ prezent, este arhaic datorita progresului stiintific mereu in dezvoltare, datele problematicii policiticilor mondiale sunt diferite si pregatite pentru un nou orizont, rezultind un dezacord si conflict de interese care frineaza decisiv progresul societatii moderne, necesitind o corijare radicala, fiind o dezbatere in plina actualitate la Uniunea Europeana
- orice forma ar imbraca impozitarea sau taxarea imparatasirii bunului celuilalt este de neconceput si inumana atit timp cit termenii “familie” si “societate” nu s-au desfiintat sau abolit ori taxat si impozitat
Propun si o noua lege de data aceasta care sa ne protejeze si garanteze principiile care stau la baza notiunii de IMPARTASIRE si unde sa fie clar specificate aceste drepturi. Este nevoie de aceasta, tocmai pentru a se evita in viitor orice limitare progresiva cu ajutorul stufos al diferitelor legi, legi conexe, amendamente, interese comerciale etc.
Astia au impresia ca cineva asculta muzica romaneasca ?! Problema e ca pot sa te amendeze indiferent ca asculți ceva din Romania sau din Gana. Pai da, foamea !!!!!
ORDA, AIMR, etc sunt niste nesimtiti. Nu fac decit sa ceara bani fara a face nimic constructiv. Unde sunt drepturile mele de utilizator al unui serviciu de internet ??? Foamea baaa crizatilor!
Cine ii baga in seama pe astia ? S-au intalnit sa caute strategii de a opri utilizatorii de internet din Romania sa asculte muzica gratuit, pe interet !
Problema e ca nu poti amenda 5 milioane de oameni si nici nu poti opri acest fenomen, vor afla si ei aceste lucruri la un moment dat !
Problema care se pune este lista lunga de drepturi pe care utilizatorii o vor, incepand cu neutralitatea netului, dreptul de accesa orice content oricand, legalizarea file-sharingului si metode noi de recompensare a autorilor, transformarea dreptului de acces la net in drept fundamental, schimbarea modelelor de bussiness, interzicerea interceptarii ilegale a pachetelor utilizatorilor de organizatii private si interzicerea interceparii datelor de catre autoritatile statului fara mandat judecatoresc, implementarea distributiei legale in sistem p2p si asa mai departe.
Ce se incearca acuma este ca ei sa transplanteze legea HADOPI care este foarte controversata la francezi si sa ne-o bage pe gat intr-o tzara faimoasa in toata lumea pentru abuzurile autoritatilor.