UPDATE 3: Conturile Finanţelor, alimentate în 48 de ore cu 920 de milioane de euro de la FMI

„Toate aceste lucruri sunt rezultatul aprobării ieri în consiliul FMI a scrisorii de intenţie şi a Acordului cu România, astfel încât în 48 de ore de la aprobarea consiliului Guvernul trebuie să se pronunţe dacă merge mai departe şi susţine Acordul şi scrisoarea de intenţie”, a spus Boc.

Autorităţile române aşteaptă să vină mâine banii de la FMI. „În 48 de ore vor intra într-un cont în valută de la Trezoreria statului 920 milioane euro. Termenul de maturitate este de cinci ani şi termenul de graţie de 3 ani”, a precizat ministrul Finanţelor, Gheorghe Pogea. El a explicat că beneficiarul împrumutului de la FMI „este România prin BNR, care primeşte 9,87 miliarde DST şi MFP căruia îi sunt allocate 1,563 miliarde DST aferente celor două tranşe de împrumut, II şi III”, a spus Pogea.

Fondul Monetar Internaţional a acceptat solicitarea părţii române ca jumătate din sumele aferente celei de-a doua tranşe de împrumut să meargă direct la bugetul de stat, aşa cum şi-a dorit Ministerul de Finanţe, ceea ce înseamnă că pentru finanţarea directă a deficitului bugetar vor fi disponibile, din tranşa de la Fond, aproximativ 925 de milioane de euro. Dacă prin „finanţarea deficitului” se înţelege plata salariilor bugetarilor, banii nu ajung decât pentru o lună, asta dacă nu se iau în calcul, evident, celelalte surse de venituri bugetare.

Concret, la sfârşitul primelor 7 luni din acest an, cheltuielile de personal din bugetul general consolidat însumau 29,3 miliarde de lei, faţă de 24,92 miliarde după primele 6 luni. Adică, în iulie, statul a cheltuit pentru plata propriilor salariaţi 4,38 miliarde de lei, ceea ce înseamnă mai mult de un miliard de euro. Dacă banii ar fi folosiţi pentru pensii, suma ar putea acoperi deficitul înregistrat până acum la bugetul asigurărilor sociale de stat, ceea ce ar însemna că bugetul de stat ar fi degrevat de sarcina transferurilor către asigurările sociale.

Dacă nu veneau banii de la FMI, situaţia se agrava

Deficitul pe asigurări sociale a fost, după primele 7 luni, de 2,8 miliarde de lei, adică 660 de milioane de euro. Recent, atât preşedintele Senatului, pesedistul Mircea Geoană, cât şi preşedintele Traian Băsescu au declarat că, dacă România nu primea tranşa de la Fond, ar fi urmat să apară probleme cu plata pensiilor şi salariilor, afirmaţie dezminţită de ministrul Finanţelor, Gheorghe Pogea.

Finanţele intenţionează însă să folosească banii pentru finanţarea datoriei publice. Ministrul Pogea a declarat, anterior aprobării tranşei, că atât a doua tranşă, cât şi cea de-a treia, vor fi folosite pentru a micşora cheltuielile cu dobânzile, care au crescut, în prima jumătate de an, cu 50%, până la 3,46 miliarde de lei. În plus, potrivit prognozelor, suma ar putea ajunge la peste şapte miliarde de lei (mai mult de un miliard şi jumătate de euro) până la sfârşitul anului, date fiina împrumuturile masive contractate de Finanţe.

FMI ne dă banii

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a aprobat, marţi, a doua tranşă de împrumut pentru România, de 1,7 miliarde DST (circa 1,85 miliarde euro), odată cu prima revizuire a acordului stand-by încheiat în luna mai, board-ul instituţiei fiind de acord ca jumătate din bani să meargă la bugetul de stat.

„Boardul FMI a aprobat scrisoarea suplimentară la acord, cea de-a doua tranşă, din care jumătate va merge la acoperirea deficitului bugetar, dar şi recomandări care trebuie avute în vedere de următoarea misiune de experţi care va veni la Bucureşti pentru a doua evaluare”, a declarat pentru Mediafax reprezentantul României la FMI, Mihai Tănăsescu.

Oamenii Fondului vin din nou în România

A doua misiune a Fondului Monetar Internaţional va veni în România pentru o nouă evaluare a acordului stand-by la sfârşitul lunii octombrie sau începutul lunii noiembrie.

Potrivit memorandumului tehnic de înţelegere la acordul cu FMI, a treia tranşă, de 1,409 miliarde DST (aproximativ 1,5 miliarde euro), ar urma să fie acordată în luna decembrie.

România are un acord de împrumut stand-by cu FMI pe 2 ani, pentru suma de 12,95 miliarde euro, pachetul total de finanţare externă, de la Fond, Uniunea Europeană, BM şi BERD, urmând să ajungă la 19,95 miliarde euro. Prima tranşă de la FMI, de cinci miliarde de euro, a intrat în luna mai la rezerva BNR.

Banii, disponibili imediat

Banii de la FMI vor fi puşi imediat la dispoziţia României, a anunţat Fondul. Board-ul Fondului a aprobat, totodată, şi cererea României de derogare de la criteriul privind ţinta arieratelor statului la bugetul general consolidat la finele primului semestru.

Arieratele la bugetul general consolidat au urcat în primele şase luni cu aproape 500 milioane de lei, deşi acordul cu FMI stabilea că acestea nu trebuie să crească în acest an, astfel că soldul datoriilor care trebuie plătite de la buget a ajuns la finele primului semestru la aproximativ 1,5 miliarde de lei.

„În condiţiile unei deteriorări semnificative a activităţii economice de la aprobarea acordului stand-by din mai, implementarea politicilor a fost puternică. Dar, cu toate acestea, contracţia economică peste aşteptări necesită recalibrarea politicilor pentru a atinge un echilibru între răspunsul pe termen scurt la criză şi obiectivele pe termen mediu ale politicilor”, a declarat, într-un comunicat al FMI, John Lipsky, first deputy managing director în cadrul Fondului.

Guvernul a aprobat în şedinţa de marţi şi un Memorandum care care vizează condiţiile financiare aplicabile tranşelor II şi III din împrumutul de la FMI, adică “stabileşte condiţiile tehnice ale împrumutului legat de perioada de graţie, costurile dobânzii, utilizarea banilor”, a precizat ministrul Finanţelor după şedinţa de guvern de azi.

Cursul de schimb flexibil a ajutat în lupta cu criza

Reprezentantul FMI a adăugat că regimul de ţintire a inflaţiei şi politica unui curs de schimb flexibil au ajutat la atenuarea impactului crizei, furnizând în acelaşi timp o ancoră potrivită pentru politica monetară.

„O îmbunătăţire a pieţelor financiare şi o reducere a inflaţiei ar putea aloca spaţiu pentru relaxări ulterioare, dar o abordare prudentă este garantată, dat fiind faptul că ratele înalte ale inflaţiei rămân vulnerabilităţi la presiunile externe. Politicile financiare rămân potrivite pentru a atenua provocările crizei, însă va fi nevoie de vigilenţă în continuare pentru a putea răspunde la unele semne de stres în sistemul bancar, în special deteriorarea calităţii activelor care ar putea fi aşteptată ca un rezultat al continuării slăbirii economiei”, a conchis Lipsky.

UPDATE
Varujan Vosganian: „Când te împrumuţi pentru salarii e primul pas spre faliment”

Fostul ministru de finanţe, Varujan Vosganian, susţine că „splitarea” tranşei de împrumut de la FMI, respectiv direcţionarea a jumătate din bani către cheltuieli curente va avea efecte negative pe termen mediu.

„Factura anului acestuia este deja destul de complicată. Investiţiile străine directe sunt sub nivelul anului 2004, investiţiile private sunt, de asemenea, afectate. Datoria publică a crescut prin creşterea, printre altele, a împrumuturilor externe pentru cheltuieli curente. Pentru a înţelege mai bine ceea ce se întâmplă aş face o comparaţie cu activitatea unei companii. Astfel, dacă o companie ajunge să se împrumute pentru salarii atunci asta înseamnă primul pas spre faliment. O ţară nu poate intra în faliment, dar aceste cheltuieli se vor regăsi în bugetul anului viitor şi vor trebui plătite tot de populaţie”, a descris pentru capital.ro Varujan Vosganian o posibilă consecinţă a direcţionării banilor de la FMI către Ministerul de Finanţe.

UPDATE 2
Daniel Dăianu: „Dacă nu tăiem cheltuielile nu putem acoperi plăţile curente”

Pericolul inflaţionist determinat de către direcţionarea a jumătate din banii de la FMI  spre Ministerul de Finanţe este infirmat de către reputatul economist Daniel Dăianu. Pe de altă parte, fostul ministru de finanţe susţine că se impune de urgenţă o tăiere dramatică a cheltuielilor pentru ca guvernul să poată face faţă plăţilor curente.

„Nu se poate pune problema unui pericol inflaţionist. Oricum trebuie acoperit deficitul, astfel că nu contează dacă banii vin direct de la FMI  sau dacă se duc la rezerva BNR, care eliberează apoi din RMO (rezerva minimă obligatorie, n.r.) iar Finanţele se împrumută de la băncile comerciale. În final era acelaşi lucru, dar mai complicat şi la costuri mai mari. Din păcate, noi avem o cădere atât de brutală a economiei încât dacă nu tăiem din cheltuieli nu vom putea să satisfacem plăţile curente”, a comentat pentru capital.ro profesorul Daniel Dăianu.

“Nu ne putem împrumuta la nesfârşit de la FMI”

Pe de altă parte, chiar dacă prin acest împrumut se rezolvă pe moment situaţia, rămâne problema deficitului din ce în ce mai mare şi a asanării finanţelor publice în contextul în care băncile pur şi simplu refuză să crediteze economia, mai spune Daniel Dăianu.

„Ce face statul român cu aceşti bani e prerogativa statului român. Totuşi, trebuie spus faptul că asistăm la un fenomen care nu poate fi ignorat: prima de lichiditate este atât de mare încât băncile preferă să îşi păstreze lichidităţile decât să crediteze economia. Trebuie spus că este pentru prima dată când Fondul Monetar Internaţional acceptă să nu transfere toţi banii în conturile unei bănci centrale ceea ce înseamnă că şi-au dat şi ei seama de cât de gravă este situaţia. Nu ne putem împrumuta la nesfârşit de la FMI  astfel că marea provocare pentru anul viitor o reprezintă asanarea finanţelor publice altfel există riscul major de a se intra într-un blocaj financiar”, a mai spus Daniel Dăianu.

DETALII:
Citeşte şi Ziua în care ar trebui să vină banii de la FMI.
Citeşte şi FMI: Cheltuielile cu angajaţii statului, cel mai mare exces al Guvernului.