Trăiască 28 mai, Ziua libertăţii fiscale!
Autor:
Radu Nechita Vineri, 07 Mai 2010 1 vizualizare 14 comentarii
În ţara noastră, povara fiscală este la un asemenea nivel, încât românii muncesc 147 de zile, adică aproape cinci luni!
Ziua libertăţii fiscale este sărbătoarea contribuabililor din lumea întreagă. Ea reprezintă simbolic data până la care muncim pentru stat şi ziua din care începem să muncim pentru noi. Ziua libertăţii fiscale este diferită de la an la an şi pentru fiecare ţară în parte. Anul acesta, pentru contribuabilii din România, ziua libertăţii fiscale este 2
În ţara noastră, povara fiscală este la un asemenea nivel, încât românii muncesc 147 de zile, adică aproape cinci luni!
Ziua libertăţii fiscale este sărbătoarea contribuabililor din lumea întreagă. Ea reprezintă simbolic data până la care muncim pentru stat şi ziua din care începem să muncim pentru noi. Ziua libertăţii fiscale este diferită de la an la an şi pentru fiecare ţară în parte. Anul acesta, pentru contribuabilii din România, ziua libertăţii fiscale este 28 mai. Altfel spus, în ţara noastră povara fiscală este la un asemenea nivel, încât românii muncesc 147 zile, adică aproape cinci luni! Ziua libertăţii fiscale este un indicator conceput în 1948 de către omul de afaceri Dallas Hostetler din Florida. În 1971, el şi-a donat dreptul de proprietate intelectuală unei ONG americane, The Tax Foundation (http://www.taxfoundation.org). Ziua libertăţii fiscale este calculată de asociaţiile de contribuabili din lumea întreagă. Punctul de plecare este „povara fiscală“, adică raportul procentual dintre totalitatea cheltuielilor publice şi produsul intern brut. Acest indicator arată cât la sută din avuţia creată în ţara noastră într-un an este cheltuită de Guvern – altfel spus, cât din producţia societăţii este consumată nu de cei care o realizează, ci de către stat. În 2009, valoarea sa a fost de 40,4%, pe baza datelor Eurostat şi conform metodologiei ESA 95. Echivalentul acestui procentaj înseamnă 147 de zile dintr-un an. Uneori, povara fiscală este calculată ca raport procentual între veniturile bugetare şi PIB, dar astfel se subestimează intervenţia Guvernului atunci când bugetul statului este în deficit. Consecinţa deficitului este creşterea datoriei publice, care va fi acoperită în ultimă instanţă tot prin impozite, taxe şi cotizaţii viitoare.
Indiferent de metoda de calcul aleasă, Ziua libertăţii fiscale subestimează costul statului, pentru că face abstracţie de povara administrativă generată de birocraţia zecilor de declaraţii, de incertitudinea zecilor de modificări ale Codului fiscal, de instabilitatea legislativă a celor 900 de monitoare oficiale pe an, de distorsiunile induse de alocarea arbitrară a resurselor etc. Dincolo de limitele sale, Ziua libertăţii fiscale arată, într-un mod uşor de înţeles pentru fiecare contribuabil, cât de mult costă statul şi diversele „servicii gratuite“ pe care acesta le furnizează. Acest indicator reaminteşte faptul că „resursele publice“ trebuie mai întâi produse înainte de a fi cheltuite sau redistribuite.
Percepţia costului real al unui bun sau serviciu măreşte exigenţa celui care plăteşte pentru el. În mod similar, conştientizarea poverii fiscale încurajează o exigenţă mai mare din partea contribuabililor faţă de calitatea serviciilor publice furnizate de către stat. Responsabilizarea aleşilor începe cu informarea şi responsabilizarea alegătorilor. Dar până atunci, după „ziua internaţională a muncii“, să sărbătorim împreună „ziua naţională a muncii pentru sine“!
Conf. dr. Radu Nechita, Centrul Independent de Studii în Economie şi Drept
Cine o fi atat de natang chiar sa creada ca muncim pentru stat doar 147 de zile?! Pai si gura lor ce mananca daca restul de 200 il muncim pentru noi?!
Poate mai faceti odata calculelelele alea domnule Nichita si dati cifrele reale!
Celorlalti: a zis cineva pe aici ca defapt criza este data de starea de faliment al administratiei publice. Pai daca nu sunt destui iobagi, cu ce doamne iarta sa-si tina bietii baroni odraslele (biznisurile included) in puf?!
Inchei cu un indemn patriotic (care ar trebui sa fie familiar septelului din romania - cu r mic): la munca nu la intins mana, marlanilor!
Si dupa ce platesti statul pana pe 28 mai cu zambetul pe buze ... dupa 28 statul te taxeaza prin inflatie .....Traiasca statul.....
citind unele comentarii pe aici, devin pesimist.
cineva de la o firma mica spunea ca lunar firma plateste pentru salarii cam 50000 de euro. intre acestia, 30000 ia statul iar 20000 iau salariatii. din acesti 20000 care ajung in mina la salariatilor, dupa plata impozitelor si asigurarilor numai 16000 de euro ajung efectiv la salariati. este total anormal ca statul sa aiba o asa de mare fiscalitate. stie cineva date mai exacte despre romania? din ce inteleg, avem mai degraba o criza a finantelor statului decit o criza economica propriuzisa si in baza acestor date nu este de mirare. as zice ca avem o criza din cauza ca statul a ajuns sa practice furtul si santajul in loc sa se preocupe de bunastarea celor care creaza banii, care platesc salarii si impozite. faptul ca s-a spus ca nu mai marim taxele si impozitele are astfel o explicatie: statul hraparet a constatat ca daca fura prea mult nu o sa aiba de unde sa mai fure..
Stai linistita ca nu numai ai vostri sunt lacomi, sa vezi ce le poate pielea si la astia din guvernul canadian.
Dupa ce platesti tot, tot, impozite, taxa de somaj, un pic de RRS (retirement funds) impozit pe salar, si inca o gramada de alte "retineri" practic din fiecare doi dolari statul iti ia un dolar.
Daca brut-ul tau pe hartie este de $5,400 practic in banca iti intra numai $2,800.
Asa ca tot pe acolo se ajunge.
Singura diferenta este ca aici, cu $2,800 pe luna poti sa traiesti destul de decent. Daca ai si sotie sau sot care castiga cam tot pe acolo atunci esti okay.
...si atunci nu ar trebui sa facem o greva fiscala generala pana cand statul isi va reduce cheltuielile?
ba da! asa ar trebui! da ni-i frica! ca nu suntem solidari si ne lasam batjocoriti!
si pentru inceput as pune in fiecare birou, din fiecare institutie publica, un afis mare cu textul preluat din articol: "; iar eu, functionarul public, nu sunt cel care le produce ci cel care le cheltuieste!
Altii nu stiu cum sa munceasaca mai mult la noi e pe invers.Cu atatea zile libere cadem in disgratie si dizolvare in cianura.
Ura si la Gara inca o zi pierduta pentru societate.
Investeste in prostie si obtii nerusinare.
Vive la Liberte, Egalite et Fraternite!
Pe vremea Mariei Tereza sculptorii de sare primeau o singura moneda pe luna noi pe pamant primim ceea ce meritam un sala jegos.
n-ai inteles nimic.
Tragedia e ca se ia in calcul povara fiscala dintr-un PIB care oricum e "calarit" de stat. In realitate ar trebui sa sarbatorim prin 2030... cine stie...
Traiasca Ziua libertatii fiscale... DE ANUL NOU !
Excelent articolul. Scurt, concis argumentat si argumentabil prin date si referinte certe. As putea sa scriu o litanie sau o miriitura la adresa celor care-si zic "stat" dar nu merita. E mai important sa ne vedem de ale noastre, sa cream profit si sa platim darile. Dar sa nu uitam ca noi platim salariile si investitiile "statului" si in consecinta sa avem comportamentul celui care plateste !
Multumim domnule Nechita pentur tot ceea ce am invatat de la cursurile dumneavaostra!
Mult succes!
din ce ramane nu se plateste tva? aia nu e tot taxa? daca-l adunati si pe asta o sa vedeti ca nu la 28 mai ar trebui sa sarbatoriti ci un pic mai tarziu.
mai mult, daca adunati si tot soiul de alte accize cred ca mergem deja spre toamna.
hai, sa ne traiasca base ca e cel mai bun dintre toti care pot fi. cea mai noua gluma e aia ca "daca n-ar fi fost el, cine stie ce ni s-ar fi putut intampla".... ce????