Potrivit datelor ANAF centralizate de portalul vrajitorul.eu, în topul pe judeţe conduce Bucureştiul, care, alături de judeţul Ilfov, adună datorii de 2,8 miliarde de lei. Urmează Hunedoara, cu aproape 1,6 miliarde de lei, şi apoi, la mare distanţă, judeţele Iaşi, Cosntanţa, Olt, Dolj şi Prahova. Aradul ocupă ultimul loc în top 10 al judeţelor, cu datorii de circa 90 de milioane de euro.
Creşteri spectaculoase în Ardeal şi Banat, scăderi paradoxale în Moldova
În ceea ce priveşte dinamica datoriilor înregistrate de firme către bugetul statului, cele mai „harnice“ s-au dovedit a fi companiile din Maramureş şi Bihor, unde datoriile globale au crescut cu până la 300%. Ele sunt urmate la distanţă de Timiş, Ilfov şi Olt.
În acelaşi timp, aproape paradoxal dacă luăm în considerare gradul de dezvoltare economică şi contribuţia la formarea PIB, judeţele Moldovei au înregistrat scăderi ale datoriilor către bugetul statului. Merită menţionate aici judeţele Vaslui şi Botoşani, unde datoriile au scăzut cu până la 50%. Mai puţine restanţe au şi firmele din Galaţi, dar şi cele din Giurgiu.
Menţionăm că, potrivit Institutului Naţional de Statistică, judeţele amintite mai jos se situează pe ultimele locuri nu doar în ceea ce priveşte valoarea PIB/cap de locuitor, ci şi din punctul de vedere al veniturilor medii. Pe de altă parte, judeţele Timiş, Ilfov sau Bihor se află exact la polul opus, având contribuţii substanţiale la formarea PIB.
Datorii autogenerate chiar de stat
Întrebat cum a reuşit să acumuleze restanţe la buget prin companiile deţinute, omul de afaceri Crsitian Burci, acţionar majoritar al celui mai mare datornic din Arad, Astra Vagoane, spune că are de luat de la stat mai mult decât are de dat. De altfel, acesta este unul dintre motivele invocate de majoritatea marilor datornici, care spun că statul trebuie să le plătească sume de bani importante, reprezentând rambusări de TVA. Potrivit datelor Autorităţii Naţionale pentru Administrare Fiscală, după primele nouă luni ale anului, statul avea de rambursat 3,6 miliarde de lei din TVA, reprezentând 8.399 de deconturi. Din suma totală, au fost returnate doar 1,1 miliarde de lei, restul de 2,5 miliarde reprezentând amânări sau întârzieri la plată.
De altfel, încă de la începutul anului, sumele datorate de stat din rambursările de TVA s-au menţinut constant în intervalul 2-2,5 miliarde de lei, în ciuda faptului că una dintre recomandările exprese ale Fondului Monetar Internaţional a fost ca arieratele bugetului (deci inclusiv datoriile statului către firme) să fie, pe cât posibil, diminuate. Dacă la cele 2,5 miliarde de lei, care, teoretic, ar trebui să intre în buzunarele firmelor, adăugăm şi datoriile firmelor de stat către stat (doar Compania Naţională a Huilei are de dat 1,4 miliarde de lei), obţinem peste cinci miliarde de lei. Dacă am scădea această sumă din datoria globală a firmelor către buget, ar rezulta o creştere nulă a datoriilor faţă de anul trecut.
60% este creşterea anualizată a datoriilor acumulate de firmele din România către bugetul de stat până la finele lunii septembrie 2009
Si mai au si salarii foarte mari cei de la fisc si de la respectivele societati.
Cat de grea poate sa fie matematica daca statul nu poate prin incapabilii sa reprezentanti bine platiti sa egalizeze datoriile statului catre firme. In strainatate exista asa ceva iar de ex in Suedia statul este primul care i-si plateste datoriile fiind exemplu. Chiar si persoanele private pot sa faca o egalizare a datoriilor catre stat contra datoriilor statului catre ei. De ex daca i-ti cumperi o locuinta statul i-ti da innapoi 30% din dobanda pe banii imprumutati. La randul tau cand vinzi locuinta platesti impozit 30% pe castig. Daca asa doresti poti face ceva care se numeste "jämkning= egalizare adica in loc sa-ti dea statul 30% dobanda innapoi poti sa platesti mai putina dobanda in timpul anului. Banii de TVA de returnat se platesc intotdeauna la timp si chiar si doabanda pe perioada de care statul sa folosit de ei. In Romania birocratia si incompetenta distruge totul. Am fost sa-mi fac niste acte pentru o casa care prin hotarare judecatoreasca mi-a fost atribuita. Mi-au cerut la primaria Constanta sa fac o cerere catre primar ca sa i-mi primesc casa. Este total ilegal si fara sens, adica primarul are putere mai mare decat hotararea judecatoreasca. Nu putea sa fie mult mai simplu si sa ia o copie dupa hotarare, care este total acoperitoare? Cand l-am intrebat pe functionar unde scrie acest lucru ca trebuie sa fac cerere nu a putut sa-mi arata dar mi-a spus ca asa se procedeaza.
Sobolani ascunsi prin birouri care se umplu de hartii. Daca te duci sa cauti o hartie in arhiva lor nu gasesti nimic deci cam se stie unde ajung acestea (la gunoi)