Actualizat acum 33 minute

  • Curs valutar: EUR4.4662

Şomajul scade, dar de ce nu ne putem bucura?

Autor: Răzvan Amariei Vineri, 16 Iulie 2010 1 vizualizare 6 comentarii

Deşi numărul celor fără serviciu se reduce, firmele nu încetează să anunţe disponibilizări. Iar cea mai mare sursă de şomeri ar trebui să devină, în următoarele luni, sectorul bugetar. Numărul românilor fără loc de muncă a scăzut în iunie. „Rata şomajului s-a redus pentru a treia lună consecutiv“, a spus ministrul muncii, Mihai Şeitan. Nivelul de 7,44% înregistrat luna trecută este sub media europeană, însă „bucuria aparentă ascunde realitatea î

Deşi numărul celor fără serviciu se reduce, firmele nu încetează să anunţe disponibilizări. Iar cea mai mare sursă de şomeri ar trebui să devină, în următoarele luni, sectorul bugetar.

Numărul românilor fără loc de muncă a scăzut în iunie. „Rata şomajului s-a redus pentru a treia lună consecutiv“, a spus ministrul muncii, Mihai Şeitan. Nivelul de 7,44% înregistrat luna trecută este sub media europeană, însă „bucuria aparentă ascunde realitatea întârzierii restructurării aparatului bugetar, respectiv rate foarte mici ale ocupării populaţiei în vârstă de muncă“, spune Andreea Paul (Vass), consilier al primului-ministru. Mai mult, experţii susţin că rata şomajului scade în fiecare vară ca urmare a apariţiei joburilor sezoniere din agricultură, construcţii sau turism.

Totuşi, un semn că s-ar putea să nu fie vorba doar de influenţa anotimpului este dat de situaţia posturilor disponibile. La sfârşitul lui iunie, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) avea înregistrate aproape 12.000 de locuri de muncă vacante. În urmă cu numai câteva luni, în februarie, acest indicator oscila în jur de 7.000-8.000. În ciuda creşterii, suntem încă departe de nivelurile atinse înainte de criză: 26.000 de joburi neocupate în iunie 2008.

Cine şi unde se poate angaja

219-54062-capital_03.jpgDoar o mică parte a slujbelor oferite săptămâna trecută (389) erau pentru cei cu studii superioare, 131 din acestea fiind pentru ingineri şi 30 pentru contabili. În schimb, industria textilă angaja peste 3.500 de muncitori calificaţi şi necalificaţi, în construcţii erau disponibile peste 1.000 de locuri de muncă, iar pentru şoferi erau vacante peste 350 de slujbe. Un nivel similar atingea oferta pentru lucrători comerciali şi vânzători, în timp ce pentru agenţi de pază existau mai mult de 200 de joburi libere.

Dar chiar şi pentru cei care sunt gata să accepte aproape orice fel de slujbă lucrurile nu sunt chiar aşa de simple, ci depind mult de zona în care se află. Dacă în Cluj şi Hunedoara erau peste 800 de locuri de muncă disponibile, în Bucureşti, Prahova şi Iaşi, câte 600, iar în Argeş, Bihor, Neamţ şi Sibiu, în jur de 500, în judeţe precum Ialomiţa, Mehedinţi, Dâmboviţa ori Botoşani numărul posturilor vacante se scria cu numai două cifre.

De altfel, potrivit datelor oficiale, rata şomajului a evoluat diferit în funcţie de judeţ. Astfel, în Bucureşti, Ilfov, Iaşi, Caraş Severin, Maramureş, Prahova sau Satu Mare, acest indicator a stagnat (sau chiar a crescut foarte uşor), iar  în Bistriţa, Sălaj şi Constanţa a scăzut cu circa 0,7 puncte procentuale într-o singură lună (în ultimul judeţ, reducerea cumulată fiind, în ultimele două luni, de 1,7 puncte procentuale). Iar tendinţele diferite vor continua. Dacă pe litoral sezonul estival a creat cel puţin câteva mii de locuri de muncă, în alte regiuni, joburile dispar cu sutele. Upsom din Ocna Mureş, de pildă, a anunţat că va concedia 760 de angajaţi. „Criza ne-a afectat foarte tare, nu am mai putut să ţinem pasul cu scăderile de preţ“, a explicat decizia directorul general executiv al companiei, Ioan Bogdan. Restructurările de la Upsom vor aduce, la nivelul judeţului Alba, o creştere a ratei şomajului cu 0,5 puncte procentuale. Şi în Prahova s-a anunţat, pentru iulie şi august, disponibilizarea colectivă a cel puţin 780 de persoane, ceea ce va însemna o majorare cu circa 0,3 puncte procentuale a ratei şomajului din zonă. Iar asta fără a lua în calcul viitoarele concedieri din aparatul bugetar, ce ar putea, conform ultimelor informaţii, să ducă la dispariţia a cel puţin 70.000 de posturi la nivel naţional.

680.000 de români nu au serviciu, iar 300.000 din ei nu mai primesc ajutor de şomaj. Spre comparaţie, doar de la debutul crizei, în SUA au dispărut 7,9 milioane de joburi

  • Voine, la 16 iulie, 11:58 a spus:

    Aparatul birocratic inca nu a fost rezolvat. Cei patru ministri,Vasile Blaga,Radu Bercianu,Mariean Videanu si Sebastian Vladescu,saboteaza guvernul Boc,reducand restructurarea la doar 59000 persoane fata de 630000 excedentari. In prezent noi avem 1,4 milioane bugetari,ce consuma numai pe salarii 27% din buget, cu un excedent de 630 mii de birocrati, la o populatie de 22 milioane locuitori. Polonezii cu o populatie de peste 40 milioane locuitori au numai 1,2 milioane bugetari. Conditia necesara dar nu si suficienta de iesire din criza economica este sa se treaca urgent la restructurarea tuturor bugetarilor ecedentari. In caz contrar criza economica se accentuiaza, iar Patidul Democrat Liberal va avea aceiasi sooarta cu Partidul National Taranesc Crestin si Democrat. Daca nu reducem cheltuielile bugetari nu mai avem parale pentru:plata salariilor,a pensiilor,ajutor de somaj, stimularea investitiilor in agricultura,industrie si autostrazi.

  • gigicu la 16 iulie, 10:52 a spus:

    Pai..daca se reduce numarul somerilor prin angajarile in mediul privat atunci trendul este cel corect.
    Totusi..e cam devreme sa se traga linie.

    Cat priveste intrebarea: de ce nu ne putem bucura? Pentru ca suntem un popor de asistati care nu stiu decat sa se planga. Isi iau rate pentru plasma si nu au 20 de euro sa dea se repare liftul cu care merg zilnic...romani tipici (vb de un caz concret)

  • gheorghe la 16 iulie, 10:22 a spus:

    Ați uitat de pensionarii care au dărâmat casele de pensii în ultimele luni, din care sub 2% au ieșit la limită de vârstă și cu stadiul complet. Restul sunt cei care pun umărul pentru a reduce spectaculos rata șomajului.
    Așteptăm vremuri grele cu statistici care să ne demonstreze că o ducem bine.

  • gimini la 16 iulie, 09:13 a spus:

    Pofta buna!

  • GEO la 16 iulie, 08:55 a spus:

    SCADE NUMAI NUMARUL SOMERILOR IN PLATA, PENTRU CA NU A CRESCUT NUMARUL DE ANGAJATI. rOMANIA ARE 4,5 MILIOANE DE SALARIATI DIN TOTALUL DE 10 MILIOANE PERSOANE INTRE 18-62 DE ANI, DECI UN 'SOMAJ NEOFICIAL' DE PESTE 50 LA SUTA, CONFORM STATISTICILOR GUVERNAMENTALE, FIIND DE DEPARTE PE PRIMUL LOC IN UE IN ACEST DOMENIU.

    • Cris la 18 iulie, 09:56 a spus:

      Mare adevar ai grait! astia ne cred pe toi niste prosti!

Lasă un comentariu

 

NOTA:  Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.


editoriale

Deşi lipsa de predictibilitate a legislaţiei fiscale a fost „regula de bază“ a ultimilor ani în...

Liderii politici nu inventează noi strategii naţionale atunci când preiau puterea. Ei adaptează...

powered by Distinct New Media