Salariaţii primesc de la europarlamentari cel mai frumos cadou de Crăciun

Mărul discordiei l-a constituit propunerea iniţială a Comisiei Europene de revizuire a acestei directive, proiect însuşit şi de Consiliu (reuniunea şefilor de stat şi de guvern din statele membre):
• Menţinerea clauzei de „opt-out“ individual;
• Definirea aşa-numitelor părţi inactive ale serviciului de gardă (on-call) ca nefiind timp de muncă, chiar şi atunci cånd lucrătorul trebuie să se afle la locul de muncă;
• Extinderea perioadei de referinţă pentru calcularea mediei maxime a numărului de ore lucrătoare de 48 de ore pe săptămånă, de la patru la 12 luni, fără prevederi şi garanţii de siguranţă.

Prima clauză ar fi dat dreptul angajatorului să prelungească durata maximă a timpului săptămånal de lucru, în baza unui acord voluntar şi individual cu angajatul, indiferent de prevederile stipulate în contractul colectiv de muncă. A doua se referă la împărţirea timpului de lucru în perioade active şi inactive. În cazul medicilor, spre exemplu, timpul petrecut în gardă, în aşteptarea preluării unui nou caz, nu ar fi considerat timp de lucru. Această prevedere vizează şi alte categorii profesionale, cum ar fi: pompierii, poliţiştii, meteorologii etc. A treia clauză urma să conducă la mărirea perioadei de referinţă pentru calcularea timpului de lucru (48 ore/săptămånă), inclusiv a orelor suplimentare, de la patru luni la 12 luni. Pånă acum, în Romånia, intervalul prelungit pånă la 12 luni se negocia prin contractul colectiv de muncă.

Deputaţii au votat împotriva propriilor guverne

Niciuna dintre cele trei clauze nu a fost aprobată de majoritatea europarlamentarilor. Aceasta a votat pentru menţinerea programului maxim de lucru la 48 de ore/săptămånă şi extinderea perioadei de referinţă pentru calcularea mediei maxime a numărului de ore lucrătoare de 48 de ore pe săptămånă de la patru luni la şase luni. Vicepreşedintele Blocului Naţional Sindical (BNS), Ovidiu Jurcă, consideră votul final o mare victorie, chiar dacă au apărut mici ajustări funcţionale, legate de mărirea perioadei de referinţă. „Acest lucru nu elimină dreptul la negociere al partenerilor sociali, iar în Romånia există ramuri în care intervalul legal de referinţă se prelungeşte chiar şi la nouă luni“.

În plus, Rovana Plumb, europarlamentar în cadrul Grupului Socialist, explică pentru Capital consecinţele votului majorităţii: „Tot timpul de gardă este considerat timp de lucru. Asta înseamnă că programul complet de lucru trebuie să se încadreze în cele 48 de ore săptămånale. De asemenea, în cazul angajaţilor care au mai multe contracte de muncă, suma orelor de lucru nu trebuie să depăşească 48 de ore pe săptămånă“. Rovana Plumb susţine că pånă şi biserica s-a implicat în modul în care urma să fie votată directiva. „Biserica Catolică a cerut, prin intermediul Partidului Popular European, cel mai mare grup parlamentar din PE, să nu accepte ca ziua de duminică să fie lucrătoare.“

Londra vrea 65 de ore de muncă săptămånal

La råndul său, Marea Britanie a avut o campanie susţinută de lobby pe långă fiecare deputat din PE, din fiecare stat membru. Guvernul de la Londra a promovat aşa-numita libertate de opţiune. În traducere liberă, clauza „opt-out“, utilizată de englezi, înseamnă că durata timpului de lucru se stabileşte „liber între angajat şi angajator“, săptămåna putånd, în unele cazuri, să atingă 65 de ore de muncă. „Adoptarea modificărilor ar fi însemnat că, de acum înainte, contractul de muncă este un acord doar între angajat şi angajator. În acest caz nu vor mai fi legi, nu vor mai exista acorduri şi este sfårşitul luptei sindicale. Acesta este doar vårful icebergului. Începem cu timpul de lucru şi vom ajunge la salarii şi la celelalte drepturi salariale“, a declarat Cercas. Socialistul a amintit faptul că ziua de lucru de opt ore şi săptămåna de lucru de 48 de ore au fost stabilite în 1919, în cadrul primei convenţii a Organizaţiei Internaţionale a Muncii, motto-ul fiind „a munci pentru a trăi şi nu invers“.

Riscuri pentru angajaţi

În 1993, UE a aprobat o directivă care stabilea, pentru prima dată, ca săptămåna de lucru să aibă maximum 48 de ore şi definea timpul de repaus şi de vacanţă. Guvernul britanic al lui John Major a obţinut totuşi introducerea „opt-out“-ului pentru o perioadă temporară de zece ani. Astfel, în Marea Britanie peste 3,2 milioane de angajaţi lucrează peste 48 de ore pe săptămånă, din care aproape jumătate de milion muncesc peste 60 de ore pe săptămånă. Majoritatea acestora nu este plătită suplimentar pentru orele lucrate în plus. Conform unui studiu publicat săptămåna trecută de Uniunea Sindicatelor din Marea Britanie (TUC), riscul apariţiei unor probleme de sănătate mentală creşte în cazul celor care muncesc peste 48 de ore pe săptămånă, scăzånd în acelaşi timp eficienţa şi satisfacţia în muncă. Concluzia studiului este că eliminarea „opt-out“-ului este necesară pentru asigurarea stabilităţii sociale şi pentru creşterea productivităţii.

De la spital, în stradă

Discuţiile au avut loc la Strasbourg într-o atmosferă tensionată, în faţa instituţiei europene manifestånd cåteva sute de medici veniţi din cele 27 de state membre, dar şi din Serbia, Macedonia şi Ucraina. „Măsurile directivei pun în pericol atåt sănătatea noastră, cåt şi pe cea a pacienţilor. După 24 de ore de muncă, o persoană are reacţii echivalente cu cele ale uneia care are o alcoolemie de 0,8g“, a declarat Claude Wetzel, preşedintele Federaţiei Europene a Medicilor Salariaţi. Durata timpului de lucru i-a nemulţumit atåt pe medici, cåt şi pe pompieri. Pånă în acest moment, Curtea Europeană de Justiţie a dat cåştig de cauză medicilor, în trei sentinţe, susţinånd faptul că timpul de aşteptare trebuie considerat timp de lucru, deoarece angajatul se află la dispoziţia angajatorului.

Votul din PE de săptămåna trecută este o etapă în ceea ce priveşte transpunerea directivei privind timpul de lucru în legislaţiile naţionale. Deoarece PE şi Consiliul Europei au avut puncte de vedere diferite, urmează o nouă etapă, concilierea. Aceasta ar fi ultima şansă de a se ajunge la un compromis între PE şi Consiliu. Rovana Plumb consideră că s-ar putea ajunge la un acord după alegerile pentru PE, probabil în a doua parte a lui 2009, cånd preşedinţia UE va fi preluată de către Suedia.

DIRECTIVA NE LASĂ SPITALELE FĂRĂ MEDICI

Raed Arafat, SUBsecretar de stat la Ministerul Sănătăţii şi fondator SMURD
Directiva creează nevoi în plus de personal. Va trebui să reducem, în mod semnificativ, timpul de lucru al personalului medical şi să creştem numărul de medici din sistem. Problema este că nu avem de unde să aducem anestezişti, neurochirurgi sau specialişti în medicina de urgenţă. Dintr-un studiu al Ministerului Sănătăţii rezultă că, în acest caz, în unele specialităţi ar trebui să creştem cu 75% numărul personalului medical. Acest lucru înseamnă că vom avea foarte multe ore de gardă descoperite, adică se va pune în pericol viaţa pacienţilor. Un al doilea efect este diminuarea cåştigurilor medicilor, care îşi asigurau o parte semnificativă din gărzile plătite. Acum, aceste gărzi vor trebui să se încadreze în cele 48 de ore săptămånal. La noi programul unui medic este de 35 de ore săptămånal, la care se adaugă, în medie, 24 de ore de gardă pe săptămånă. Acest lucru va determina ca statele bogate ale UE, care vor avea şi ele nevoie de mai mulţi medici, să absorbă personalul din statele mai puţin bogate, inclusiv din Romånia.

OPINIILE OAMENILOR DE AFACERI

Cristian Pårvan, secretar general Asociaţia Oamenilor de Afaceri din Romånia (AOAR)
«Evident că votarea clauzelor din Directivă este urmarea presiunilor angajatorilor, pentru că ei resimt foarte puternic, în planul competitivităţii, efectele acestor reglementări. Faptul că Marea Britanie a apărat cu ferocitate dreptul ei de a se lucra pånă la 70 de ore săptămånal demonstrează că o mare putere economică nu ia degeaba astfel de atitudini. Este clar că oricåtă imaginaţie, tehnologie şi valoare adăugată asiguri, competitivitatea începe să fie atacată de timpul de lucru efectiv şi de costurile salariale.»

Radu Dinescu, secretar general Uniunea Naţională a Transportatorilor Rutieri din Romånia (UNTRR)
«Statele membre ar trebui să dezvolte strategii mai cuprinzătoare, care să stimuleze cooperarea între ministerele naţionale ale muncii, transporturilor şi finanţelor. Aplicarea directivei timpului de lucru trebuie să fie neintruzivă. Statelor membre trebuie să li se permită să menţină sistemul de aplicare cu „semnal de alarmă“, care să încurajeze raportarea abuzurilor, mai mult decåt să insiste pe detectarea activă a acestora prin monitorizare regulată.»

PĂREREA SINDICALIŞTILOR

Ovidiu Jurcă, vicepreşedinte BNS
Directiva privind timpul de lucru rămåne aşa cum este, cu mici ajustări funcţionale. Niciun lucrător nu poate lucra mai mult de 48 de ore pe săptămånă, total care cuprinde şi orele suplimentare. În cazul celor care cumulează mai multe contracte de muncă, vor fi anulate cele care depăşesc acest maxim de ore permis săptămånal. Dacă nu se va respecta, angajatorul va fi sancţionat. Trebuie însă adoptat un text de lege, în acest sens, în Romånia. În felul acesta, se va mări numărul orelor de muncă scoase pe piaţă şi se va diminua şomajul.

Bogdan Hossu, preşedinte Cartel ALFA
Principalele consecinţe ale adoptării clauzelor Directivei ar fi condus la prelungirea timpului de lucru, scăderea remunerării orelor suplimentare şi favorizarea şomajului. În două cuvinte: exploatarea lucrătorilor.
În condiţiile crizei economico-financiare, a mări timpul de lucru este o măsură total neinspirată. Asta înseamnă să abuzezi de sănătatea, securitatea şi timpul dedicat familiei al unui număr de lucrători, timp în care o importantă forţă de lucru din Romånia rămåne neocupată.

Sabin Rusu, secretar general Confederaţia Sindicatelor Democratice din Romånia (CSDR), membru în Comitetul Comisiei Sociale Europene la Bruxelles
Adoptarea clauzelor Directivei ar fi condus la înfrångerea puterii juridice a contractelor colective de muncă şi a rolului sindicatelor ca parteneri sociali în negocierea colectivă. Adoptarea acestor clauze nu putea fi o măsură benefică într-un moment de criză economică, deoarece ar fi dus la diminuarea salariilor, mărirea săptămånii de lucru şi, implicit, la creşterea şomajului în toată Europa, nu numai în Romånia.

DECLARAŢII EUROPARLAMENTARI

Adriana Ţicău, Grupul Socialist
«Respectul faţă de angajat implică stabilirea unui timp de lucru şi a unui timp de repaus care să-i permită acestuia să se odihnească şi să îşi petreacă suficient timp cu familia. Niciun angajator nu trebuie să poată cere unui angajat să lucreze mai mult de 48 de ore pe săptămånă.»

Gabriela Creţu, Grupul Socialist
«La problemele existente, o soluţie mai eficientă decåt munca fără nicio limită este stoparea îmbogăţirii nelimitate din munca prost plătită, inclusiv a lucrătorilor din Est.»

Elizabeth Lynne, Grupul Alianţa Liberalilor şi Democraţilor – ALDE (Marea Britanie)
«Renunţarea la opt-out ar împinge multe persoane spre economia subterană şi acestea nu ar beneficia de asigurări sociale. În această perioadă de criză este important că lucrătorii au posibilitatea de a face ore suplimentare dacă doresc, iar angajatorii dispun de o anumită flexibilitate.»

Elisabeth Schroedter, ALDE (Germania)
«O directivă a timpului de lucru a căror limite maxime sunt doar orientative, deoarece opt-out-ul se negociază pentru fiecare contract de muncă în parte, nu este în conformitate cu obiectivul de protecţie a sănătăţii la locul de muncă.»