Cei care motivează dezinteresul pentru colectarea selectivă argumentează că o astfel de activitate este inutilă, că de fapt în România nu se reciclează şi că pubelele speciale pentru colectare selectivă sunt doar pentru imagine. Justificările cel mai des întâlnite în acest caz sunt fie că au fost martori la ridicarea deşeurilor reciclabile de către angajaţii firmei de salubritate, care le amestecau între ele, fie argumentând că oamenii nu respectă semnalistica de pe containerele speciale, aruncând în ele şi alte deşeuri menajere.
Sistemul de colectare selectivă funcţionează însă şi în România, în ciuda scepticismului de care este înconjurat, iar reportajul capital.ro urmăreşte drumul parcurs de deşeurile colectate selectiv în sectorul 3, de la momentul în care populaţia le depune, până pe banda de reciclare.
De la container, pe banda de sortare
Una ditre firmele de salubritate din Bucureşti care se ocupă de colectare selectivă este Rosal, firma deputatului PDL Silviu Prigoană, care operează în sectorul 3. Aşa cum Rosal se ocupă de colectarea selectivă în sectorul 3, în sectorul 2 firma Supercom este responsabilă de această operaţiune, iar în sectorul 6 colectarea este realizată de firma Urban.
Reporterul capital.ro a mers împreună cu un echipaj al firmei de salubritate la ridicarea unui container de hârtie şi carton de la intersecţia bulevardelor Camil Ressu şi Nicolae Grigorescu şi a urmărit îndeaproape fazele procesului de colectare selectivă. În general containerele de hârtie, plastic sau sticlă sunt descărcate de maşinile firmei în fiecare noapte. Rosal colectează de exemplu hârtia într-o noapte şi plasticul în următoarea noapte. Sticla se strânge mai rar, cantităţile colectate fiind mult mai mici.
În prezent, în sectorul 3 din Bucureşti sunt 100 de puncte cu containere pentru hârtie/carton, plastic/metal şi sticlă. Firma de salubritate intenţionează să crească numărul acestor puncte, însă problema containerelor speciale este lipsa de spaţiu în zonele adiacente blocurilor.
Într-un mediu urban aglomerat, aşa cum este sectorul 3 sau oricare alt sector din Bucureşti, spaţiul din jurul blocurilor construite în perioada comunistă nu a fost gândit pentru colectare selectivă, iar maşinile de gunoi care strâng deşeurile reciclabile îşi găsesc cu greu drum până la containere.
Din acest motiv, colectarea în containerele speciale nu estre singura metodă folosită. Astfel, Rosal a încheiat parteneriate cu mai multe asociaţii de locatari din sectorul 3, care colectează singure PET-ul din gunoiul menajer pe care îl produc, prin intermediul personalului de serviciu. De altfel, Rosal intenţionează să extindă programul cu asociaţiile şi pentru alte materii reciclabile: pungile de plastic, hârtia şi cartonul.
Reprezentanţii firmei de salubritate spun însă că au costuri foarte mari în cazul colectării selective, care este îngreunată şi de faptul că unii locatari pun şi alte deşeuri în containerele sau sacii pentru deşeuri.
Se colectează de 5 până la 12 ori mai mult decât în 2007
Deşi nu a trecut încă de faza de început, când încă se mai experimentează, colectarea selectivă începe să prindă contur.
Astfel, la nivelul sectorului 3, colectarea de mase plastice a crescut de la 7 tone/lună în 2007 la 100 tone/lună, în special PET, în prezent. În cazul hârtiei şi cartonului colectarea a crescut de la 20 de tone/lună în 2007 la 100 tone/lună în 2009. Ce se colectează din containerele speciale reprezintă doar 10% din total, respectiv 15 tone/lună de hârtie şi carton şi 8-9 tone/lună de plastic.
După ridicarea deşeurilor reciclabile, acestea sunt transportate către puctul de colectare al firmei de salubritate. În cazul Rosal, acesta este situat în oraşul Pantelimon, lângă Bucureşti.
Acestea sunt descărcate şi transferate către linia de sortare manuală, unde deşeurile nereciclabile sunt îndepărate, iar cele reciclabile sunt sortate din nou, în funcţie de tipul de ambalaj. Astfel, plasticul este sortat în pungi/ folie, recipiente de la tot felul de produse şi PET-uri. În depozitul Rosal baloturile din sticlele presate de PET erau stivuite, în funcţie de culore PET-ului, albă, verde, albastră sau maro, în vreme ce pungile de plastic sau recipientele folosite pentru bunurile de larg consum nealimentare erau amestecate indiferent de culoare.
Reciclarea are nevoie de cantităţi mari de deşeuri colectate
După sortare, deşeurile sunt compactate cu ajutorul preselor şi trimise către companiile care reciclează plasticul, hârtia sau sticla pe care le transformă în materie primă. Unii dintre cei mai mari recilcatori din România sunt Vrancart Adjud, în cazul hârtiei şi cartonului şi Greentech Buzău în cazul plasticului.
Faţă de alte firme de salubritate, care doar colectează selectiv şi vând mai departe la reciclatori, Rosal a intrat şi în business-ul de reciclare a maselor plastice, achiziţionând mai multe utilaje care transformă PET-ul în fulgi, şi pungile de plastic în granule. Totodată, firma are şi un utilaj care produce folie din granule de plastic.
Investiţiile lui Prigoană în acest domeniu, realizate în ultimii 3-4 ani, depăşesc 800.000 de dolari, însă nu se poate spune că omul de afaceri scoate şi profit de pe urma acestora.
Rosal nu reuşeşte să strângă suficiente cantităţi de plastic, astfel că nu toate utilajele funcţionează la capacitate optimă. Potrivit reprezentanţilor companiei, ar fi nevoie de colectarea lunară a cel puţin 500 de tone de PET pentru ca toate utilajele cumpărate să lucreze şi să aducă profit.
Rosal spune că în prezent activitatea de colectare şi reciclare merge pe pierdere, preţul de achiziţie al maselor plastice rezultate fiind mai mic decât costurile, iar compensaţiile financiare primite de la compania EcoRom Ambalaje, care gestionează îndeplinirea obligaţiilor de mediu ale agenţilor economici care pun ambalaje pe piaţă, sunt prea mici.
Criza dăunează grav reciclării
Criza economică din 2009 nu a venit în ajutorul firmelor care colectează şi reciclează, Din contră, ea a dus la o scădere mare a preţului materiilor prime reciclabile.
„La începutul lui 2009, materia primă virgină a ajuns să fie mult mai rentabilă pentru agenţii economici decât cea reciclată. De exemplu, o tonă de hârtie reciclată care costa 80 de euro la începutul anului 2008, a ajuns să nu mai aibă niciun preţ la începutul anului 2009”, a declarat Lorita Constantinescu, directorul de comunicare şi PR al companiei Eco Rom Ambalaje.
„În primăvara lui 2009, cartonul nu îl mai lua nimeni. A căzut piaţa aşa de mult încât a trebuit să îi rugăm pe operatorii care îl prelucrază să vină să îl ia gratis ca să nu se strice în curtea firmei”, confirmă şi Radu Gheorghe, directorul de programe şi strategii al Rosal Grup.
Acesta este şi motivul pentru care, cel puţin în cazul hârtiei şi cartonului, cantităţile colectate în 2009 au stagnat faţă de anul precedent. Potrivit datelor Eco Rom, cantităţile colectate în 2009 de firmele de salubritate care au contract asociaţia, au fost de circa 9.000 de tone, similare cu cele strânse în 2008.
În schimb, cantităţile de plastic colectat s-au dublat, de la 2.000 de tone în 2008 la peste 4.000 de tone în 2009. Şi numărul localităţilor care au parteneriate cu Eco Rom pentru programele de colectare selectivă a crescut, de la 42 în 2008 la 74 în 2009, potrivit datelor companiei.
"Acesta este şi motivul pentru care, cel puţin în cazul hârtiei şi cartonului, cantităţile colectate în 2009 au stagnat faţă de anul precedent." ... adica containerele selective erau pline si nu le mai goleau pentru reciclare ci le aruncau la comun?!!
Oricum acum m-am obisnuit tot ce inseamna plastic sau hartie le duc la containerele selective. Pentru o Romanie curata!
(... ma refer la ceea ce era peste cota din 2008)
atata timp cat romanii isi vor arunca pet-urile si hartia pe marginea drumurilor, pe cursul apelor si peste tot unde isi planteaza gratarul si nesimtirea, nu vom avea nici colectare, ce sa mai vorbim de selectia gunoiului. romanii prefera sa arunce tot intr-un container, sa-si pastreze tv-ul vechi si aragazul, mosteniri din bunici ca poate cineva ii va da bani pe gunoaie. cata mizerie morala si mai vrem sa ne consideram europeni. poate ghena europei.
vorbeam cu un gunoier in sectorul 4.ma sfatuit sa nu mai duc plasticele si hirtia la container pt ca tot el in schimbul 2 vine si ridica acele containere pe care le duca direct la groapa.aproape ca era deranjat de ceea ce faceam.insectorul 4 cel putin colectarea se face pt imagine
A fost o initiativa slaba care a vrut sa fie de reclama, cica se face ceva si la noi. Adevarul este ca nu se face nimic concret organizat. Romanii sunt prosti si lenesi chiar si atunci cand e vorba de sanatatea lor. Nu stiu sa faca curatenie in jurul mediului vital. Arunca deseuri si ghunoaie conform traditiei in rauri. Distrug mediul intr-un mod nepermis de brutal si natura nu mai are timp si capacitate de refacere. Unde se va ajunge ? Acolo unde deja aproape ca suntem, o tara ca o imensa groape de gunoi. Mai vrem turism, mai vrem sa vine altii sa ne vada "frumusetile".
Atata timp cat oamenii gandesc asa sunt slabe sperante sa existe reciclare. La alegeri exista un slogan la moda: "Nu puteti voi fura cat putem noi vota". Daca am gandi la fel si in domeniul reciclarii ar fi bine. Initiativa din Sectorul 3 de cooperare cu asociatiile de proprietari mi se pare laudabila (si nu, nu am nicio legatura cu primarul acelui sector). Locuiesc in sectorul 5 unde nu exista niciun punct de colectare. Trist! Am un copil mic de 4 ani pe care vreau sa-l invat sa fie responsabil si sa recicleze. Sa aiba grija de planeta. Si chiar am inceput sa fac asta. Desi e greu si trebuie sa merg destul de mult pana la punctele de colectare nu voi renunta! Pentru ca eu cred ca, de fapt, copii nostrii sunt cei care vor face responsabil aceste activitati. Asa ca haideti sa-i invatam pe copii sa recicleze! Poate ca acum se face doar de reclama reciclarea dar daca ar exista mai multi oameni care ar face acest lucru serios si firmele de salubrizare ar fi obligate sa faca acest lucru serios. Eu sunt optimista pentru ca trebuie sa fiu optimista. Trebuie sa cred ca, copii nostrii au o sansa sa traiasca intr-o tara mai curata (si-mi doresc ca acea tara sa fie Romania).
Si uite asa se revine la tema de la care a pornit articolul. De ce sa colectam selectiv gunoiul daca tot se arunca apoi "la comun"?
Asta ca justificare de a NU face acest lucru, desi este cat se poate de evident ca deseurile colectate se recicleaza, chiar daca nu in 100% din cazuri.