Actualizat acum 23 minute

  • Curs valutar: EUR4.4408

Populaţia şi firmele strâng cureaua: deficitul de cont curent, spre 5%

Autor: Marius Guţă Miercuri, 01 Iulie 2009 1 vizualizare 4 comentarii

Efectele crizei se fac resimţite atât la nivel macroeconomic, cât şi la nivel micro, românii tăind de pe listă aproape tot, susţin analiştii economici. Primele lucruri la care s-a renunţat sunt cele din import legate de amenajarea locuinţei. Au fost tăiate, de asemenea, de pe listă, electrocasnicele, dar şi lucrurile mai mărunte, comerţul cu amănuntul fiind afectat în mod vizibil, afirmă analiştii. „După părerea mea, suntem într-o corecţie excesivă a deficitului d

Efectele crizei se fac resimţite atât la nivel macroeconomic, cât şi la nivel micro, românii tăind de pe listă aproape tot, susţin analiştii economici. Primele lucruri la care s-a renunţat sunt cele din import legate de amenajarea locuinţei. Au fost tăiate, de asemenea, de pe listă, electrocasnicele, dar şi lucrurile mai mărunte, comerţul cu amănuntul fiind afectat în mod vizibil, afirmă analiştii.

„După părerea mea, suntem într-o corecţie excesivă a deficitului de cont curent. Dacă e adevărat ce spun colegii din Banca Naţională, că se duce la finele anului la 5-6% din PIB, înseamnă că sectorul privat s-a corectat de la 8% la 0%”, a afirmat Isărescu. El a explicat că e greu de cuantificat cât reprezintă necesitatea de ajustare, cât provine din efectele crizei şi cât reprezintă comportamente influenţate de exacerbarea analizelor privind evoluţiile economiei.

Isărescu este de acord că o ţară emergentă precum România, aflată în proces de convergenţă, are nevoie de deficit extern, dar, spune el, trebuie avute în vedere cifrele. „O corecţie de 1% din PIB, dacă n-ai creştere economică, înseamnă de fapt să afectezi nivelul de trai”, a explicat oficialul BNR. El a continuat cu exemplele, arătând că o scădere a deficitului extern cu 6% putea să anuleze creşterea economică, care nu s-ar fi regăsit în „buzunarele oamenilor”. „Dacă ai o corecţie de 10% poate fi foarte dramatic”, a avertizat Isărescu.

Baltazar: „Românii au început să consume mai puţin”

Previziunile prezentate de guvernatorul Băncii Centrale sunt susţinute şi de Bogdan Baltazar. „Cred că guvernatorul are dreptate. Acum suntem undeva pe la 7%, astfel încât la sfârşitul anului e posibil să ajungem la 5,5-6%”, spune acesta.

În opinia lui Baltazar, una dintre principalele cauze ale reducerii deficitului extern o reprezintă scăderea cererii de pe piaţa internă, ceea ce înseamnă că românii au început să consume mai puţin.

„Populaţia strânge cureaua, de voie, de nevoie, adaptându-se la situaţia creată de criză. Având în vedere excesele din trecutul apropiat, eu cred că nu e un lucru rău”, a comentat pentru CAPITAL Online Bogdan Baltazar.

O altă explicaţie a reducerii deficitului extern o reprezintă scăderea importurilor corelată cu o creştere a exporturilor, precum şi faptul că românii din străinătate încă mai trimit bani în ţară, unii dintre aceştia câştigând mai mult din ajutorul de şomaj de acolo decât dintr-un salariu în România, mai spune Bogdan Baltazar.

Liviu Voinea: „O scădere brutală a consumului de bunuri curente”

Un alt analist care susţine prognozele prezentate de către Mugur Isărescu este Liviu Voinea, directorul executiv al Grupului de Economie Aplicată - GEA.

„Este posibilă această reducere a deficitului de cont curent şi ea intervine pe seama unei căderi brutale a consumului de bunuri curente al populaţiei”, a declarat pentru CAPITAL Online directorul GEA.

Liviu Voinea explică, de asemenea, că acestă reducere nu trebuie scoasă din contextul economic. „Consumul a fost factorul care a determinat creşterea, acum consumul este cel care provoacă scăderera. Acest fapt trebuie pus inclusiv în directă legătura reducerea creditării”, ne-a mai spus Liviu Voinea.

Sectorul auto şi electronicele - printre domeniile afectate

Potrivit ultimului buletin de conjunctură al Institutului Naţional de Statistică, principalele domenii care vor înregistra scăderi sunt construcţiile şi serviciile.

În ceea ce priveşte comerţul cu amănuntul, raportul INS vorbeşte despre o oarecare stabilitate.

„În luna iunie 2009, managerii din sectorul de comerţ cu amănuntul au estimat o stabilitate a activităţii economice pentru următoarele 3 luni. Volumul total al vînzărilor de mărfuri va avea o tendinţă de relativă stabilitate”, precizează INS.

Pe lângă construcţii şi servicii, industria auto este, de asemenea, afectată şi a înregistrat scăderi semnificative. Astfel, vânzările de autoturisme şi vehicule comerciale au scăzut cu 53%, în perioada ianuarie - mai, de la aproape 140.000 de unităţ, la sub 66.000, potrivit celor mai recente date APIA.

Şi pe segmentul electronicelor s-a înregistrat, în prima jumătate a lui 2009, cu 40 de procente a vânzărilor faţă de aceaşi perioadă a anului trecut.

  • Teo la 3 iulie, 05:11 a spus:

    Poate vor fi unii surprinsi de opinia mea ,dar criza actuala poate fi benefica Romaniei.
    O crestere a PIB-ului pe baza consumului (mai ales din import)este nesanatoasa.Ungaria este un exemplu clar cum o economie poate insela
    lumea prin ascunderea gunoiului sub covor.
    Am obiceiul sa citesc pe orice produs cumpar,unde este fabricat.Am ramas perplex sa constat ca romanii folosesc chibrite fabricate in Turcia,sare importata din Grecia ,Daciile sunt in
    voga in Franta si Germania, dar in scadere in Romania etc.etc.Cresteri incoherehte a pensiilor si unor salarii bugetare facute de Tariceanu pentru motive electorale,fara nici o corelare cu
    cresterea productivitatii la nivel national,conduceri de sindicate iresponsabile pentru o perioada de criza,etc.etc.
    Scaderea PIB in Romania are un efect de insanatosire(convalescenta)a economiei.Este momentul excelent pentru mass media sa dovedeasca un minimum de responsabilitate si patriotism in sensul educarii populatiei pentru a
    consuma produse romanesti,incurajandu-se astfel producria locala cu toate beneficiile rezultate,atat macroeconomic cat si la nivel de individ.Deasemenea jurnalistii ar trebui sa invete(au avut atatea exemple,ultimul gafa bancii scotiene ,dar si a agentiilor de rating etc.)si sa nu mai preia automat(eventual sa consulte specialistii)toate prostiile din mass media din strainatate despre Romania,creind confuzie si o stare depresiva sociala cu efecte catastrofale(noroc ca romanii sunt inteligenti si dau tot mai putina crezare balivernelor ziaristilor "atotstiutori")Teo

  • ion la 2 iulie, 11:27 a spus:

    Ce ingrijorare mare, firmele de import-export ale guvernantilor si sponsorilor politici au inceput sa piarda la incasari din cauza ca noi mai facem economie la bani. Ce gija pentru noi, cata afectiune!! Probabil ca vor da drumul la productie, la agricultura si la exporturi de inteligenta doar cand vor gasi modalitatea prin care sa aiba controlul total asupra lor, asa cum au acum asupra pietei.

  • IMO la 2 iulie, 10:41 a spus:

    In cazul in care se va relua creditarea populatiei, acesti bani se vor duce catre auto si electrocasnice. Ne vom reintoarce la deficit mare de cont curent daca nu vom incepe sa producem si sa exportam.

  • banchieru' la 2 iulie, 03:51 a spus:

    ...Nefericirea romanilor a inceput in momentul cand criza din west a lovit...dintr-o data creditul facil, cel cu 'bolentinul' a cazut...fraieru a trebuit sa plateasca rate la bancile-camatari care ii jumulesc de le sar capacele... sta fraieru cu termopanu' cu frigigeru, cu iphone si mananca rabdari prajite...

Lasă un comentariu

 

NOTA:  Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.


editoriale

Deşi lipsa de predictibilitate a legislaţiei fiscale a fost „regula de bază“ a ultimilor ani în...

Liderii politici nu inventează noi strategii naţionale atunci când preiau puterea. Ei adaptează...

powered by Distinct New Media