Realitatea este că Uniunea Europeană ne obligă să schimbăm sistemul. Altfel, evidenţa relaţiilor de muncă prin actualele carnete ar putea fi prelungită la nesfårşit, dată fiind profitabilitatea. Pentru serviciile de păstrare a carnetelor de muncă, inspectoratele teritoriale de muncă (ITM) încasează de la agenţii economici 0,75% din fondul lunar de salarii. Comision dau chiar şi firmele care se ocupă singure de carnetele de muncă (0,25%). În total, la Inspecţia Muncii se adună anual aproximativ 60 de milioane euro. Fără să facă mai nimic: „Dacă te duci să ceri o situaţie din carnetul de muncă, nu vei primi răspuns niciodată pe loc. Inspectorii nu le completează la zi. Te cheamă peste nu ştiu cåte zile. Aceasta a fost şi cauza pentru care nu s-au putut strånge la timp“, explică Gheorghe Cojanu.
Dimpotrivă, argumentează fostul inspector-şef adjunct al ITM Bucureşti, Paul Dobescu: „Casa de Pensii nu putea primi carnete, cåte le puteam trimite eu zilnic. Nu a existat un plan de acţiune, o metodologie, nimic. Nu aveau nici spaţii de depozitare. Cutiile cu cărţile de muncă stăteau pe holuri, în condiţii improprii şi fără nicio siguranţă.“
CNPAS nu are niciun plan de acţiune
Din datele furnizate de Inspecţia Muncii, din cele aproximativ 4,2 milioane de carnete de muncă aflate în evidenţa ITM-urilor, cam toate au ajuns la CNPAS în toţi aceşti ani de prelungiri ale operaţiunilor. Cojanu estimează că pe piaţa muncii trebuie să fie aproximativ 10-12 milioane de carnete. Diferenţa se află la oameni. Vreo patru milioane trebuie să fie la cei plecaţi să lucreze în străinătate. Deocamdată, CNPAS a cules electronic datele de pe 4,5 milioane de carnete. 195.000 dintre acestea au fost scanate.
Pentru a se finaliza operaţiunea de înregistrare electronică, scanare şi verificare este însă nevoie de o nouă colectare a carnetelor. Cojanu consideră că se poate descurca în noul termen prevăzut de OU. 148/2008, recent emisă de Guvern. „S-a făcut o normare a muncii şi s-a tras concluzia că toată treaba se poate face într-un an.“ Aşa că, doi ani, după cum s-a stipulat în ordonanţă, sunt arhi-suficienţi pentru a finaliza ceea ce nu s-a putut în cinci.
Un plan de acţiune însă tot nu există. Pentru a putea duce la îndeplinire proiectul, CNPAS a încheiat un contract pentru prestări de servicii cu Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale (INCSMPS). Numărul maxim de personal pe care-l poate utiliza institutul este de 2.300, ne informează Inspecţia Muncii, personal angajat contractual INCSMPS, şi care lucrează la sediile caselor de pensii din ţară. Dobrescu îşi exprimă temerea că operatorii, nefiind de specialitate, vor introduce datele din carnetele de muncă fără niciun discernămånt. „S-au făcut multe falsuri în carnetele de muncă, în special în cele deţinute direct de persoanele fizice.“ Dar şi multe greşeli, chiar de către inspectorii care le-au completat. Dovadă, dublarea în acest an a litigiilor de muncă, prin care reclamanţii cer în instanţă recunoaşterea unor drepturi pentru stabilirea corectă a punctelor de pensie.
Daniela Mihaela Diko, preşedintele secţiei aVIII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale a Tribunalului Bucureşti, se teme că desfiinţarea carnetelor de muncă va genera şi mai multe procese, începånd cu 2011. În acest moment, numai la Tribunalul Bucureşti se află pe rol 3.063 de litigii de muncă şi 6.006 litigii pe asigurări sociale, legate de contestarea deciziilor de pensii şi alte drepturi sociale. „Toate aceste litigii dovedesc faptul că părţile implicate în proces nu dau dovadă de bună credinţă în cadrul raporturilor de muncă.“ Majoritatea reclamanţilor sunt angajaţi sau foşti angajaţi.
Dacă se desfiinţează carnetele de muncă, rolul instanţelor va fi şi mai dificil. „Carnetele sunt oglinda în care se uită prima dată judecătorul. Trei sferturi dintre organizaţiile reclamate aduc dovezile cerute de instanţă după ce sunt ameninţate cu amenda sau cu finalizarea procesului în favoarea reclamantului“, declară Daniela Diko. De aceea, consideră că este nevoie de menţinerea acestor documente, care mai asigură, cåt de cåt, responsabilitatea angajatorilor.
Sistemul electronic de evidenţă al angajaţilor, gestionat de Inspecţia Muncii şi plătit cu bani grei de la buget, este ţinut sub cheie. Niciun angajat nu poate să-şi verifice situaţia raporturilor de muncă înregistrate acolo, deşi a plătit pentru crearea sistemului şi are tot dreptul să o facă. Nimeni nu ştie, în acest moment. cum vor fi gestionate bazele electronice de date create prin intermediul CNPAS. Sau cum vor fi corelate toate datele de evidenţă înregistrate în sisteme diferite: poliţie, inspecţia muncii, sănătate, case de pensii.
Cui îi pasă? Timpul trece şi leafa funcţionarilor publici merge bine şi din veniturile extrabugetare colectate prin tot felul de comisioane, amenzi sau prestări de servicii.
«Din 2011, cred că vom avea, în disperare, litigii pentru reconstituirea vechimii în muncă, a salariilor sau sporurilor.»
Daniela Mihaela Diko, preşedinte secţia aVIII-a, Tribunalul Bucureşti
«Eu nu am un plan legat de introducerea datelor şi scanarea lor. Eu am un termen şi răspund pentru îndeplinirea acestuia.»
Gheorghe Cojanu, secretar general adjunct CNPAS
«Ministerul Muncii nu are un control al actelor care se aplică în domeniul muncii. Dovadă, nenumărate reglementări care se bat cap în cap.»
Paul Dobrescu, ex-inspector-şef adjunct ITM Bucureşti
Bugetul Inspectiei Muncii a fost pe anul 2007 de 225.000.000 lei, respectiv de 62.500.000 euro. Aceasta este suma reala a afacerii cu carnete de munca.
suma de 720 mil euro este aberanta, la un calcul simplu, luand in considerare ca se platesete un comision de 0,25 de toata lumea, ar insemna ca fondul de salarii la nvel national este de 288 miliarde euro, am fi dorit ca macar PIB -ul Romaniei sa fie asa mare.
Daca mergem mai departe cu analiza rezulta ca avem un venit pe cap de locuitor de 13.700 euro/an, respectiv media veniturilor este de 1150 euro pe luna de persoana.
Sunt discrepante majore intre institutiile statului, mancatoare de bani si care nu-si justifica activitatea, nici nu are cine sa-i controleze si...justitia-i corupta si tot asa...In Romania se stabileste cuantumul pensiilor pe baza carnetului de munca si nu pe baza stagiului de cotizare...dupa ce au iesit la pensie, oamenilor l-i se cere adeverinte pentru sporuri chiar daca in carnetele de munca sunt trecute si oricum stagiul de cotizare este stabilit la venitul brut la care sunt incluse toate sporurile.
Casa de Sanatate nu transmite datele catre CAS si nu exista o baza de date, pentru Casa de Pensii conteaza numai carnetul de munca, daca l-ai pierdut si societatile la care ai lucrat au dat faliment, te-ai lins pe bot de pensie, frumos tata, frumos.
am vrut sa afirm "casa de pensii" si nu casa de sanatate, acolo sunt alte probleme si este alta discutie...mai lunga.