Noile pârtii deschise în Carpați

Rezultatul s-a văzut în numărul de permise (ski passuri) vândute la punctele de transport pe cablu (telecabine, telegondole, telescaune, teleschiuri), în weekendurile cele mai pline numărul acceselor depășind 160.000.
Cea mai mare investiție din ultimii 22 de ani în infrastructura de schi a fost inaugurată la finalul anului trecut.

Domeniul schiabil Brașov, deoarece despre el este vorba, a ajuns la o suprafață de 63,5 hectare, având lungimea totală a pârtiilor de schi la 21,3 kilometri. Noile instalații de transport pe cablu au o lungime de aproape 2.000 de metri, iar capacitatea de transport a ajuns la 8.500 de persoane pe oră. Investiția totală s-a ridicat la 28 de milioane de euro. De altfel, în Poiana Brașov, una dintre cele mai apreciate zone de către schiori, găsim și cea mai lungă pârtie din România - Drumul Roșu (4,6 kilometri), administrată de George Copos prin compania sa Ana Teleferic.

Unde schiem în România

Pare incredibil că, în 2011, România a reușit să adune doar atâția kilometri de pârtii de schi și infrastructură de sporturi de iarnă cât o singură stațiune din zona Tirolului. Astfel, în urma in­vestițiilor efectuate de Ministerul Dez­voltării Regionale și Turismului (MDRT), dar și a unor mici investiții private, la finalul lui 2011 aveam  aproximativ 130 de pârtii omologate, distribuite în 17 județe și cu o lungime totală de 116 kilometri.

„Investiții s-au făcut și nu trebuie trecute cu vederea. Însă rezultatul lor nu poate fi cuantificat acum în creșterea numărului de turiști străini veniți pentru sporturi de iarnă în România“, spune Corina Martin, președintele Aso­ciației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT). Ea crede că la anul vom vedea o legătură între aceste investiții și turiștii străini. „Cel mai bine, acest lucru s-ar vedea abia când România va promova strict stațiunile dedicate schiului și sporturilor de iarnă, ceea ce nu se întâmplă deocamdată“, mai spune Corina Martin, care adaugă că promovarea turistică a României se vede diferit la ANAT față de MDRT.

Județele care s-au îmbogățit cu pârtii de schi sunt Vâlcea, Suceava, Hunedoara, Maramureș, Covasna, Bihor și, binînțeles, Prahova și Brașov. Într-un sezon, un domeniu schiabil cu notorietate în rândul turiștilor ajunge să primească câteva zeci de mii de persoane, numărul străinilor reprezentând doar câteva procente.
Dacă Austria, Franța, Italia și chiar Bulgaria se bazează pe o infrastructură bine pusă la punct, multe dintre pârtiile românești „supraviețuiesc“ atâta timp cât ninge, tunurile de zăpadă artificială fiind la noi o raritate. De exemplu, în Brașov, doar două pârtii au o asemenea instalație, în timp ce în Prahova, doar una (nou-inau­gurata Kalinderu 2). În Harghita sunt patru tunuri de zăpadă artificială, iar în zona Vatra Dornei, trei. Iubitorii schiului mai au varianta Maramureș, unde, de asemenea, pot găsi două instalații de zăpadă artificială.

Nici la capitolul nocturnă nu stăm foarte bine. În munții Gutâi, schiorii pot face cristiane după lăsatul întunericului doar pe o singură pârtie, spre deosebire de Călimani, unde sunt trei pârtii cu astfel de facilități. Mai găsim cazuri similare în Harghita, Parâng și Apuseni.

Să privim și partea plină a paharu­lui: handicapurile infrastructurii reprezintă, totuși, un as în mâneca au­to­rităților: „sălbăticia“ poate atrage pa­sionații spor­turilor extreme de iarnă, în special pe cei din alte țări.

Schiul de aventură, șansa turismului românesc de iarnă

Cu toate investițiile masive din ultimii ani, pârtiile de la noi rămân puține, iar infrastructura, slabă. Nu înseamnă însă că bătălia pentru a face din România o destinație pentru turismul de iarnă este pierdută. „M-am dat în destul de multe țări și pot spune că cel mai mult îmi plac Carpații românești“, spune Ion Trandafir, câștigător a mai multe competiții internaționale de freeride ski și ghid la Outdoor România.

Pentru necunoscători, freeride-ul presupune practicarea unui sport în   locuri neamenajate. Totuși, pentru freeride snowboarding sau ski este nevoie de o minimă infrastructură de transport. Cum România stă prost la capitolul infrastructură, a câștigat mult teren o altă nișă: schiul de aventură. Acesta presupune deplasarea pe schiuri atât la urcare, cât și la coborâre.

Infrastructura este înlocuită de o condiție fizică bună și de o voință de fier. Bineînțeles, beneficiile sunt pe măsură, schiul de aventură fiind mai mult decât un simplu sport. Datorită unor peisaje de poveste, pe această nișă a turismului de iarnă, România este o destinație care rivalizează chiar cu Austria.