Bani şi interese
Planul CE deschide drumul unor mari companii către fondurile atât de necesare cercetării şi dezvoltării unor noi tehnologii destinate propulsiei electrice. Pe lângă potenţialele fonduri europene, guvernele mai multor state din întreaga lume au demarat deja scheme de finanţare destinate pionierilor în acest domeniu. Numai că banii atrag şi controverse. În ciuda prezentărilor fastuoase de concepte ale unor vehicule electrice care ar putea intra, în viitor, în producţia de serie, măreaţa industrie auto germană este nevoită să îşi recunoască limitele şi întârzierea în cursa pentru vehiculul electric. Decalajul actual a fost generat de ideea germanilor că vehiculul electric nu va acoperi, în următorii 20-30 de ani, decât o mică nişă din piaţă, mult mai eficiente din punctul de vedere al costurilor rămânând maşinile convenţionale, cu consum redus de carburant. Iar ADAC a adus un puternic argument în favoarea strategiei adoptate de Daimler, BMW şi Volkswagen: un Smart cu motor diesel emite doar 86 gCO2/km, în timp ce acelaşi vehicul cu propulsie electrică lasă o amprentă de 107 gCO2/km. Motivul: electricitatea este produsă în proporţie covârşitoare de centrale alimentate cu cărbune sau păcură, ceea ce elimină complet avantajul maşinii electrice.
Costuri greu de acoperit
Pe lângă sumele acordate de diferite foruri europene sau mondiale producătorilor auto pentru cercetare şi dezvoltare, impunerea vehiculelor electrice în tendinţele de consum ale cumpărătorilor depinde în mare măsură de stimulentele guvernamentale. Adică tot de banii publici. În prezent, state precum China, Canada, Spania, SUA sau Franţa oferă bonusuri substanţiale celor care achiziţionează un vehicul electric, pentru a estompa cât mai mult din diferenţa de preţ dintre un model cu propulsie clasică şi unul cu motor electric, care este în medie de 10.000 de euro.
Rezultate dezamăgitoare
Neîncrederea cumpărătorilor în viitorul maşinilor electrice este justificată, în acest moment, de performanţele slabe ale produselor deja intrate pe piaţă. De exemplu, modelul i-Miev produs de Mitsubishi are un preţ estimativ de 34.000 de euro. În schimb, clientul primeşte o maşină care, conform producătorului, poate parcurge 150 km fără a fi realimentată cu energie. Numai că un test realizat de revista Auto Motor und Sport, în condiţii reale de trafic, a arătat că i-Miev a parcurs doar 77 km înainte de a rămâne fără energie. Chiar şi aşa, autonomia micului vehicul nipon ar putea fi suficientă pentru clienţii care îl folosesc zilnic doar pentru a ajunge la serviciu. Orice altă deplasare mai lungă presupune deţinerea unui al doilea vehicul cu propulsor convenţional. Deci avantajele sunt, deocamdată, minime.
Cert este că iniţiativa europeană de a stimula producerea de vehicule electrice atrage tot mai mulţi adepţi. Decizia cancelarului german Angela Merkel, de a susţine cauza maşinilor electrice, este generată, în mod evident, de contribuţia statului său la bugetul UE, din care sunt acordate subvenţii producătorilor auto care inovează în acest sector. Mai greu de înţeles, în această perioadă critică pentru economia României, este poziţia premierului Emil Boc, care se declară şi el gata de a susţine proiectele destinate maşinilor electrice, în ciuda faptului că Dacia, deşi face parte din grupul Renault, nu va produce prea curând un vehicul electric, după cum au declarat chiar oficialii francezi. După cum nici Ford nu a menţionat vreun plan pentru construcţia unui vehicul electric la uzina de la Craiova.
Pe termen lung însă, o strategie destinată construirii infrastructurii necesare maşinilor electrice s-ar putea dovedi extrem de utilă. Iar pe termen scurt şi mediu, mult mai util s-ar putea dovedi un plan de subvenţii acordate cumpărătorilor de maşini cu emisii poluante reduse. Chiar dacă acordarea unor bonificaţii asemănătoare celor din China, Canada sau Spania este imposibilă, şi sume ceva mai mici ar putea convinge românii să sprijine efortul de reducere a noxelor.
0,6 miliarde de euro oferă guvernul german ca sprijin pentru dezvoltarea vehiculelor electrice în următorii cinci ani. Franţa pune la bătaie alte 2,2 mld.











E clar ca fara bonusuri de la stat foarte putini vor cumpara masini electrice. Diferenta de pret intre un model normal si acelasi vehicul dar electric e de peste 5.000 de euro. Partea proasta este, intr adevar, ca statul trebuie sa dea bani de la buget, adica de la multi care nici nu au in plan sa cumpere o masina electrica. Este exact ca acum cu tichetele „Rabla”. Insa, e la fel de clar ca va trebui sa se treaca la astfel de masini. Asta-i viitorul. Poate ca solutia ar fi sa ii oblice pe constructori sa nu mai faca decat masini electrice. Astfel, clienții vor fi ”obligati” sa cumpere doar electrice, fara bonusuri din bani luati de la altii. O fi o solutie, n-o fi?
Alt articol scos din posterior.
Ca masinile alea se incarca preponderent noaptea, cand nu se stinge pur si simplu focul in termocentrala, ci se arde in pierdere... nu zice nimeni.
Mai toarshu! Vezi ce patesti daca ti-a picat scula pe degete cand ai incercat sa gandesti cu ea? Te apuci si comentezi ca sa te afli in treaba. La scularie nu aveai si electrostivuitor? Ala il incarcai nopatea si apoi lucra ziua asa-i? Cat? 4-5 ore? Si dupa? Asteptai noaptea ca sa il incarci nu? Si frecai menta la greu intre timp. Ai idee cat costa o baterie d-aia pentru masina electrica? Daca dupa 1 an sau doi o schimbi ca a dat coltzu pentru ca ai incarcat-o pe „rapid” trebe sa scotzi din boznar vreo 5-6 mii de euro ca sa iei alta. Asa-i ca e bine cu buleftrica? Mai ecologule!
poate o masina electrica lasa o amprenta de 107 gCO2/km in Germania, ca desteptii si-au inchis centralele atomice si ard la greu combustibili. alta amprenta o sa aibe in Franta, in schimb - pt ca baietii, destepti, au energie atomica
articol de 2 bani. citati din ADAC de parca ar fi prooroci. ginditi-va la ei ca la niste manelisti ahtiati dupa cai-putere ;p
Ai idee despre ce vorbesti? Germania foloseste deja energie din eoliene la greu. Si din panouri solare. Ai idee cate parcuri de ehergetice are Germania? Sunt convins ca nu. Cat despre ADAC, chiar ai dreptate, manipuleaza. Numai ca nu prea te duce capul pe tine sa intelegi ce a vrut sa spuna autorul. Oare ce iti spune tie titlul "bani si interese", dar citatul asta: "În ciuda prezentărilor fastuoase de concepte ale unor vehicule electrice care ar putea intra, în viitor, în producţia de serie, măreaţa industrie auto germană este nevoită să îşi recunoască limitele şi întârzierea în cursa pentru vehiculul electric". Chiar nu intelegi ironia? Cum spuneam: Nu te duce capul!
explicati-mi si mie,cei care va pricepeti,ce faci cu o astfel de masina ,iarna,cand trebuie sa incalzesti habitaclul?ce autonomie va avea atunci?
chiar si vara, noaptea, cand trebuie sa mergi cu farurile aprinse cu muzica in masina si cu aerul conditionat pornit
Prima baterie alimentată cu aer, cu o capacitate de zece ori mare decât cea a unei baterii convenţionale, a fost prezentată de cercetătorii din cadrul Departamentului de Chimie de la Universitatea Saint-Andrews din Scoţia, scrie „The Telegraph“.
baterie alimentata cu aer
Invenţie utilă pentru maşinile electrice
Oamenii de ştiinţă spun că invenţia constituie baza unei noi generaţii de maşini electrice, laptopuri sau telefoane mobile. Bateriile STAIR – „St Andrews Air“ – sunt încărcate în mod obişnuit, dar pe măsură ce ce se descarcă, o nişă atrage oxigen din aerul dimprejur.
Oxigenul reacţionează ca o componentă poroasă din baterie, care continuă să o încarce în timp ce energia acesteia este folosită. Prin înlocuirea componentelor chimice tradiţionale cu oxigen şi carbon bateriile devin mult mai uşoare decât cele convenţionale.
„Principalul avantaj este că bateria este mult mai mică şi mult mai uşoară, fiind în acest fel mai potrivită pentru transportul aplicaţiilor de mici dimensiuni. În acelaşi timp, dimensiunea reprezintă un detaliu esenţial pentru producătorii de maşini electrice, interesaţi de reducerea greutăţii autovehiculelor“, a declarat profesorul Peter Bruce de la Departamentul de Chimie din cadrul Universităţii Saint-Andrews.
Potrivit acestuia, bateria STAIR este de zece ori mai rezistentă decât cele convenţionale.
Un alt concept este folosirea unui supercondensator, ca acumulator. Condensatorul este in principiu cel mai bun concept
pentru a inlocui motoarele conventionale pe benzina, mult mai bun decat acumulatorul "classic", bazat pe litiu-ion, deoarece nu exista reactii chimice
timpul de reincarcare este foarte scurt iar randamentul este de 100%, insa pana in 2008 nu au existat produse satisfacatoare pe piata.
Un nou condensator care ar putea revolutiona industria auto dupa un secol de cercetare este anuntat in 2008 de catre firma americana EEStor,
care conform propriilor declaratii a descoperit un nou tip de supercondensator, cu o densitate de 340 Wh/kg (condensatorii normali au o densitate in jur de 5 Wh/kg)
care va fi produs in serie in scurt timp sub numele de EESU (EEStor Energy Storage Unit). EESU are o masa de 152 kg, un volum de 33 litri, capacitate de 31 Farad,
tensiune 3500 Volt si un pret de 3200 $. Reincarcarea cu 52 kwh ar fi posibila in ca. 6 minute.
Primul automobil care va integra aceasta tehnologie va fi "cityZENN"[1]. CityZENN, anuntat pentru 2009, va atinge o viteza de 125 km/h, iar distanta de deplasare cu o singura incarcare va fi de 400 km. Acest automobil "minune" va reduce costurile de intretinere cu 90%, comparativ cu un vehicul obisnuit, conform declaratiilor firmei producatoare Zenn Motors[2].
Studiul ADAC este rau intentionat.
Bateriile masinilor electrice se pot incarca preponderent noaptea cand este un consum minim de curent. Ar folosii astfel curentul electric care oricum s-ar pierde.
Un studiu francez care a luat in calcul si acest aspect a demonstrat ca in acest caz masina electrica este net superioara din punct de vedere ecologic.
Dar ADAC incearca sa apere interesele producatorilor auto germani care scoc profituri frumoase cu motoarele termice, dar din pacate prin dezinformare!
Exista Tesla Roadster, masina electrica de sport, care poate sa parcurga in jur de 350km cu o incarcare - corespunzand cu 1.95 l/100km (motorina). E adevarat, pretul este cam mare 84000 euro - dar e masina sport (3.9 sec 0-100 km/h). Pentru cunoscatori de engleza: http://en.wikipedia.org/wiki/Tesla_Roadster
http://en.wikipedia.org/wiki/Tesla_Roadster#Performance
Nu cred ca stii suficiente despre mediile de stocare a energiei (baterii). Incearca sa aplici rationamentul tau la acumulatorul unui telefon, poate asa e mai simplu. Incarci noapte si te tine urmatoarea zi. Seara vrea nevasta sa mearga la teatru. Te sui in masina si... curent doar pentru 20km? Ce faci? Bagi repede in priza sa se incarce un pic si apoi pleci. Ei bine, dupa 15-20 de incarcari d-astea rapide ai terminat bateria. Trebuie alta. Daca faci socoteala ca o baterie li-ion pt masina electrica are un cost de circa 5000 de euro ce mai ai de zis? Dai banii?