Mărirea şi decăderea afacerilor MBA

Sunt mărturiile a trei absolvenţi ai unor cursuri diferite de MBA cu privire la programele pe care le-au urmat timp de doi ani. Vocile lor vin în completarea evaluărilor specialiştilor în recrutare, potrivit cărora importanţa diplomei de MBA a scăzut dramatic în ultimul an în ochii angajatorilor. Head hunterii au întâlnit, nu o dată, situaţii în care candidaţii preferă să omită menţionarea în CV a  unei asemenea diplome pentru a nu părea prea scumpi angajatorilor. Reticenţa acestora este vizibilă şi din altă perspectivă. „Dacă în urmă cu trei ani proporţia studenţilor care primeau sprijin financiar, integral sau parţial, din partea firmelor era de circa 80%, din 2008, situaţia s-a schimbat radical, majoritari fiind cei care îşi suportă cheltuielile de şcolarizare din propriile fonduri“, explică Adriana Duţescu, directoarea Programului MBA Româno-Canadian. Rămase cu un număr mai mic de studenţi şi lipsite de simpatia an­­­ga­jatorilor, şcolile de business merg, totuşi, înainte.

Cu 20% au scăzut, în medie, veniturile şcolilor de business anul trecut

Cu 25% a scăzut, în medie, numărul studenţilor înscrişi în 2009

O singură şcoală din România apare în topurile Financial Times ale celor mai bune 200 de programe MBA/EMBA

35.000 de euro costă cel mai scump program de EMBA din România

Altădată considerate un paşaport pentru o carieră de succes, programele de business şi-au pierdut, de la an la an, şarmul în ochii angajatorilor. Nemulţumite de calitatea îndoielnică a unor programe autohtone, companiile nici nu le mai finanţează, nici nu le mai iau în seamă.

«Anul acesta este primul în care ieşim din campusul tradiţional din Budapesta. România e o piaţă mare, iar în mod tradiţional, participanţii români la MBA-ul din Ungaria au avut cel mai bun potenţial», spunea Daniel Secăreanu, reprezentantul CEU Business School în România, la momentul lansării pe piaţa autohtonă a acestui program, în 2006. Patru ani mai târziu, instituţia fondată de George Soros a decis să tragă obloanele peste businessul de aici. „Ce am făcut în 2006 a fost un experiment, prin deschiderea unei reprezentanţe în afara Ungariei. Chiar dacă a fost un experiment de succes, am decis că acest tip de iniţiative «offshore» nu îşi găsesc locul în strategia noastră pe termen lung“, afirmă acum actualul country manager al programului, Oliver Olson.

Până acum, CEU este singurul furnizor de programe tip MBA care, din cauza crizei sau nu, îşi închide operaţiunile locale. Zvonuri planează şi asupra altor instituţii, însă toate promit că retragerea de pe piaţă este exclusă. Cel mai aproape de închidere a fost, în urmă cu un an, WU Executive MBA. Sabine Zellenberg, responsabilă la acea vreme cu dezvoltarea acestui program în România, spunea că, din cauza retragerii principalului sponsor, Erste/BCR, programul risca să fie amânat „până la eventuala revenire a pieţelor“. Considerat la momentul intrării în România, în 2007, cel mai bun curs de profil de pe piaţă, programul avea şi cel mai ridicat preţ, de 35.000 de euro, motiv pentru care depindea în mare măsură de sponsorizarea companiilor. De altfel, cei doi finanţatori iniţiali, Erste şi OMV, au acordat, în primii doi ani, nu mai puţin de 30 de burse managerilor interesaţi de evoluţia în carieră.

Temerile Sabinei nu s-au confirmat, iar anul trecut, 33 de români au început cursurile de EMBA ale Universităţii de Economie şi Business din Viena (WU). „Ne-au venit în ajutor un număr mare de companii internaţionale, iar anul acesta am considerat că suntem destul de stabili pe piaţă încât să numim la conducerea programului un manager român“, spune Paul Kospach, directorul de comunicare al WU.

În realitate, au mai primit un ajutor: începând de anul trecut, Camera de Comerţ austriacă le oferă companiilor locale cu prezenţă în România câte un grant de 10.000 de euro pentru fiecare angajat trimis la un program de educaţie în business, după cum spune Liliana Rotaru, managerul nou-numit al programului.

MBA-ul bate criza

Cum se explică bunul mers al şcolilor de business în contextul economic extrem de dificil de acum? Încă de acum un an şi jumătate, toate marile publicaţii internaţionale, de la Business Week la Economist, anunţau decesul şcolilor de business. Considerau, toate, că, sub efectul crizei, oamenii care ar fi fost interesaţi de o asemenea experienţă vor renunţa fie din cauza costurilor mari, fie pentru că vor fi descurajaţi de starea actuală a economiei globale. Acum, aceleaşi reviste caută explicaţii pentru supravieţuirea cu brio a acestor programe, iar concluzia este aceeaşi: oamenii sunt mai dispuşi acum să facă o investiţie serioasă în viitorul lor profesional, în speranţa revenirii la status quo-ul anterior. Asta, chiar dacă, pentru moment, şi în restul lumii, ca şi în România, importanţa diplomei de MBA a scăzut până aproape de zero.

Diplomă sau experiment sociologic?

„Până acum doi ani, o diplomă de MBA/EMBA garanta, cel mai adesea, un plus de atractivitate în ochii angajatorilor şi un pachet de beneficii mai consistent. În multe descrieri de profil ale candidatului ideal, MBA/EMBA era menţionat ca fiind un avantaj, iar pentru anumite poziţii de top manangement ajunsese o conditie obligatorie“, îşi aminteşte perioada de glorie a programelor de business Minola Jac, marketing manager în cadrul companiei internaţionale de resurse umane Gi Group. Acum însă, „criza a anulat multe repere din HR. S-a ajuns la situaţii în care candidaţii preferă să omită absolvirea unui asemenea program, din dorinţa de a nu părea «supracalificaţi» sau prea scumpi“.

Andrei Ioviţă, proprietarul companiei de traduceri şi interpretariat Alta Lingua, a absolvit în 2007 Programul de MBA Româno-German. Businessul îi mergea bine şi înainte, i-a mers şi după (drept urmare, încheia 2008 cu venituri de 1,8 milioane de euro). Spune că, din punctul de vedere al cunoştinţelor acumulate la finalul cursurilor, programul „nu m-a ajutat cu nimic“. Totuşi, chiar dacă nu a învăţat ceva nou, „faptul că acum pe cartea mea de vizită scrie MBA m-a ajutat foarte mult. Mai ales partenerii noştri germani apreciază astfel de «amănunte». În plus, am mai multă încredere în mine“. „Multe din cursuri nu îmi spuneau ceva nou, dar colegii au fost o sursă importantă de informaţii“, spune o altă absolventă de MBA, care activează într-un domeniu total diferit. Luana Pop, profesoară la Facultatea de Sociologie din cadrul Universităţii din Bucureşti, spune că, deşi s-a înscris la programul Tif­fin Executive MBA în ideea unei „mobilităţi ocupaţionale crescute“, a sfârşit prin a privi „cursurile şi contactul cu colegii care lucrează în mediul de afaceri ca pe o sursă de experienţă pe care o pot exploata în cadrul cercetărilor mele. Pentru mine, programul a fost o revelaţie, dar din cu totul alte motive decât cele iniţial scontate. Nu m-a ajutat în carieră deocamdată, dar asta şi pentru că nu am vrut să renunţ la libertatea pe care ţi-o oferă un mediu academic“.

În ciuda opiniilor mai degrabă rezervate ale absolvenţilor, nu trebuie dedus că diplomele de masterat în business nu aduc niciun avantaj beneficiarului. Au însă, după cum afirmă specialiştii în recrutare contactaţi de Capital, un mare dezavantaj: sunt rareori luate în considerare de companiile din afara ţării, iar atunci când au de ales între o diplomă românească şi una de la o universitate renumită, angajatorii, de oriunde ar fi ei, vor acorda întâietate celei din urmă. A se vedea, mai jos, exemplul românului care deţine cea mai prestigioasă astfel de diplomă din ţară.

PRECAUȚI
În ultimii zece ani, ponderea antreprenorilor în totalul absolvenţilor de EMBA a scăzut de trei ori. Explicaţia ar sta în atenţia mai mare la costuri a celor care au pornit afaceri pe cont propriu.

Există cazuri, nu puţine, în care absolvenţi de astfel de cursuri au optat să nu le includă în CV, pentru a nu-şi limita şansele la angajare.
Minola Jac, manager, GI Group

Cred că programele sunt potrivite pentru low şi middle managementul local, însă oferă prea puţin suport pentru internaţionalizarea carierei, în comparaţie cu alte programe de EMBA din afara ţării.
Cornel Dirmina, sales manager, Reuters

CLIENȚI
În ciuda problemelor sectorului bancar, angajaţii din instituţiile financiare au rămas, şi anul trecut, principalii clienţi ai şcolilor de business.

Trium EMBA: experienţă în China, India, SUA, Franţa şi Marea Britanie

Alexandru Lupea (foto stânga), partner în cadrul companiei PriceWaterhouseCoopers (PwC), a absolvit anul acesta programul Trium EMBA, al doilea din lume, conform clasamentului FT. Se poate spune, deci, că are cea mai relevantă diplomă de business din ţară, ţinând cont că este primul român care urmează acest program, iar în rândul absolvenţilor Kellog (cel mai bun EMBA la nivel global) nu s-a numărat, până acum, niciun român. Un scurt CV: după ce a condus, între 1992 şi 1995, biroul local al British Council, Alexandru Lupea s-a angajat la PwC. Între 2001 şi 2003, a lucrat în cadrul reprezentanţei companiei din Moscova, iar la întoarcerea în ţară, a fost numit partener. Între timp, a absolvit destule şcoli: are două diplome de licenţă, una de la Universitatea Politehnica, alta de la ASE, a urmat cursuri profesionale la Chartered Association of Certified Accountants şi la două dintre marile şcoli europene de business, INSEAD şi IMD Lausanne. Iar anul acesta, a decis să investească 130.000 de dolari, din resurse proprii, pentru a urma Trium. „M-am gândit că dacă nu fac un program de top, mai bine nu-l mai fac deloc. Apoi, mi-a plăcut structura programului, pentru că nu conţinea chestiuni tehnice. Se axează pe trei mari piloni - globalizare, investiţii şi marketing - şi se pune foarte mult accentul pe statele care vor reprezenta viitorul economic al omenirii, o parte din program desfăşurându-se în China şi India.“ Spune că rezultatele sunt evidente: „mi s-au deschis o mulţime de perspective şi îmi dau seama că le pot oferi clienţilor o paletă de servicii mult mai mare comparativ cu ce le puteam acorda înainte“. Apoi, au fost şi consecinţe practice: proiectul de diplomă, realizat împreună cu alţi cinci colegi, a constat în alcătuirea planului de business pentru o firmă care va comercializa un microorganism ce funcţionează ca îngrăşământ natural şi ajută plantele să crească mult mai repede. „A fost descoperit de tatăl unuia dintre colegii mei indieni, care este biolog. Suntem acum în stadiul de field testing şi, dacă totul va merge bine, ni se va oferi finanţare din partea unui grup de investitori care au asistat la prezentarea proiectului“. Neajunsuri? La momentul discuţiei cu Alexandru Lupea, mărturisea că tocmai avusese primul weekend liber din ultimii doi ani.

MBA made in Romania

ASEBUSS
Cel mai vechi pro­gram autohton. Are durata de 20 de luni şi costă 21.500 de euro. Pentru candidaţii înscrişi până pe 10 aprilie, se oferă un discount de 2.000 de euro.

WU EMBA
Participarea se face, de regulă, în regim bursier. Programul costă 35.000 de euro şi durează 14 luni.

WU PMBA
Realizat de Vienna University of Economics and Business, Roland Gareis Consulting şi Universitatea Politehnica din Bucureşti. Durează un an şi jumătate şi costă 20.000 de euro.

BSM
Realizat de Bucharest School of Management şi Telfer School of Management – University of Ottawa. Durează doi ani şi costă 13.500 de euro.

ROMÂNO-GERMAN
Realizat de ASE în colaborare cu Universitatea de Ştiinţe Aplicate Gelsenkirchen din Germania. Durează doi ani şi costă 6.000 de euro.

CITY UNIVERSITY
Realizat de City University of Seattle în parteneriat cu IntercollegeIBS. Costă 9.000 de euro şi durează un an şi jumătate.


SHEFFIELD
Clasat de revista Times pe poziţia 82 în topul celor mai bune programe din lume, costă 18.000 de euro şi durează un an şi jumătate.

TIFFIN
Realizat de Universitatea americană Tiffin, durează 21 de luni şi costă 16.500 de euro.

DESALES
Realizat de DeSales University Pensylvania şi Universitatea Româno-Americană. Durează, în general, doi ani şi costă 15.500 de euro.

INDE
Realizat de ASE în colaborare cu CNAM Paris. Durează doi ani şi este cel mai ieftin program autohton: 4.400 de euro.

OUBS
Realizat de CODECS şi Open University Business School. Este cel mai lung program: durează 29 de luni şi costă circa 15.000 de euro.