Harta vulnerabilităţii la criză arată cod roşu în 27 de judeţe

Iar dacă se mai adaugă şi faptul că valoarea creditelor este de câteva ori mai mare decât cea a depozitelor, că numărul autorizaţiilor de construcţie emise este în cădere liberă sau că investiţiile publice în infrastructură pentru 2009 se concretizează în doar câţiva kilometri de asfalt, verdictul este clar: judeţul respectiv este un candidat serios la titlul de victimă a crizei. Conform unei analize realizate de revista „Capital“, cele mai vulnerabile regiuni la recesiune vor fi, în următoarea perioadă, tocmai unele dintre cele mai dezvoltate din România, mai strâns legate de mersul economiei mondiale.

De partea cealaltă a baricadei se află judeţe din sudul şi estul ţării, preponderent agricole, predominant rurale şi încă tributare relaţiilor economice tradiţionale. Printre ele, Dâmboviţa, Giurgiu, Suceava, Bacău şi Ialomiţa.

Potrivit unei analize Capital, judeţele care până de curând se concurau în cel mai scăzut PIB vor face cel mai bine faţă actualei crize economice.

La începutul acestui an, scăderea dramatică a vânzărilor pe piaţa autohtonă transformase uzinele Dacia într-o potenţială bombă socială. Oprirea repetată a producţiei sau decizia de a nu mai prelungi contractele de muncă pe perioadă determinată au fost, săptămâni la rând, singurele veşti venite din direcţia uneia dintre cele mai mari companii din România.

Asta mai ales că fiecare ştire negativă dinspre Mioveni arunca o umbră nu numai asupra afacerii Renault, ci afecta şi businessurile sutelor de furnizori locali ai Dacia. Programul „Rabla“ lansat de Germania - şi unde modelele Logan şi Sandero par favorite - a îndepărtat, cel puţin pentru moment, pericolul. Însă, este evident că o problemă ceva mai serioasă la producătorul din Mioveni poate falimenta întregul judeţ. Nu trebuie să mire pe nimeni, aşadar, că Argeşul este, potrivit unei analize realizate de Capital, una dintre regiunile cele mai vulnerabile la criză.

Conform aceluiaşi studiu, în top se mai găsesc Galaţi (cu o economie dependentă excesiv de combinatul Arcelor Mittal, care a scăzut semnificativ producţia începând din octombrie şi o va face în continuare), Arad, Bistriţa-Năsăud sau Vâlcea.

Traian Igaş, senator de Arad, spune că punctele fierbinţi ale judeţului sunt zonele industriale. „În funcţie de cum le merge companiilor localizate aici, funcţionează sau nu funcţionează bine tot judeţul. Problema este, evident, că majoritatea investitorilor de aici au ca principal obiect de activitate fabricarea de piese auto, care merg, în proporţie covârşitoare, la export. Pe moment, de când au introdus nemţii programul «Rabla», lucrurile merg bine, pentru că, vrând să încurajeze producţia auto locală, le-au dat de lucru şi muncitorilor români“, explică el.

Igaş spune că, înainte de criză, oamenii lucrau şi sâmbăta, erau plătiţi pentru orele suplimentare şi aveau salarii bune, pentru că se crease o concurenţă serioasă pe piaţa muncii. „În ianuarie, majoritatea au fost trimişi în concediu fără plată. Cu toate acestea, sunt optimist, căci săptămâna trecută a fost semnat contractul pentru construcţia centurii Aradului. Este vorba de o autostradă de 12 kilometri, care va crea foarte multe locuri de muncă, aşa că sperăm că ce pierdem în alte zone vom recupera  aici“, spune politicianul.

Portret-robot al judeţului sensibil la criză

Prof. univ. dr. Mircea Coşea consideră că, din punct de vedere economic, cele mai afectate vor fi judeţele care cunosc o dezvoltare industrială de tip monoproduct, cu orientare predilectă la export, unde există unităţi industriale delocalizate din vestul Europei sau de producţie tip lohn şi/sau unde sunt în derulare mari proiecte de investiţii ale unor firme multinaţionale sau prin credite de tip sindicalizat ale unor investitori străini (imobiliar, retail, parcuri industriale etc.). De asemenea, zonele mai vulnerabile la criză se caracterizează printr-un grad superior de îndatorare bancară a producătorilor agricoli, a industriei alimentare şi a IMM-urilor şi printr-un grad superior de angajare prin credite sau leasing a populaţiei.

„În judeţele respective se înregistrează o pondere peste medie a populaţiei slab sau monocalificate, dependentă de locuri de muncă la unul sau puţini angajatori ori compatibilă doar cu locuri de muncă în domeniile serviciilor primare, în primul rând retailul“, mai afirmă acesta. Nu în ultimul rând, existenţa unui potenţial de acumulare a capitalului şi a unui venit pe cap de locuitor sub medie, ceea ce limitează posibilitatea înfiinţării şi funcţionării unor mici afaceri la nivel familial, dar şi instabilitatea politică la nivelul consiliilor locale şi judeţean, lipsa de conlucrare între reprezentanţii diferitelor partide sau discriminarea financiară a unor localităţi pe criterii politice pot influenţa comportamentul în faţa crizei.

Există însă şi reversul medaliei. Suceava, Giurgiu, Dâmboviţa, Ia­lomiţa, Călăraşi, Bacău sau Ilfov par a fi, potrivit analizei Capital, cele mai protejate în faţa dificultăţilor economice.

Cei mai rezistenţi – în sudul şi estul ţării

„Stabilitatea judeţului e dată de profilul celor mai dezvoltate sectoare de aici, lactatele, apele minerale şi industria lemnului, domenii mult mai puţin vulnerabile la actuala criză decât unele precum auto sau construcţii“, arată Dumitru Pardău, deputat de Suceava. El spune că regiunea sa are un mare avantaj faţă de alte zone: turismul. „Acesta va reprezenta, fără îndoială, una dintre pârghiile dezvoltării judeţului mult timp de acum înainte“, spune el. Şi investiţiile publice ar putea contracara efectele crizei, crede Pardău. „Sunt optimist, luna trecută s-a decis demararea construcţiilor pe trei tronsoane mari de drumuri judeţene, care vor da de lucru multor suceveni. Nu ştiu cum se întâmplă în alte părţi, dar noi am ales să sprijinim cât de mult putem firmele locale de prestări servicii, şi în orice licitaţie publică tindem să favorizăm companiile locale“, explică acesta.

Primele 15 locuri ale topului „re­zistenţei“ sunt ocupate de judeţe din estul şi sudul ţării, lucru care pare a confirma teoriile potrivit cărora zonele mai slab dezvoltate, unde persistă diverse aspecte ale economiei tradiţionale şi unde agricultura de subzistenţă ocupă o mare parte din populaţie, vor reuşi să depăşească mai uşor o eventuală recesiune. Matei Păun, managing partner al BAC Investment Bank, crede că lucrurile nu stau chiar aşa. „Într-adevăr, se poate spune că bogaţii au cel mai mult de suferit în această perioadă, pentru că cei săraci nu prea mai au nimic de pierdut. De fapt, dacă o persoană prosperă va înregistra o scădere a veniturilor cu 10% va deveni mai puţin prosperă, însă pentru una săracă aceeaşi scădere ar putea însemna trecerea în categoria sărăciei extreme“, explică acesta.

«În judeţele vulnerabile, majoritatea populaţiei depinde de locurile de muncă la un singur angajator sau este compatibilă doar cu posturi în serviciile primare.»
Mircea Coşea, profesor universitar

«Dacă pentru o persoană prosperă o scă­dere a veniturilor cu 10% o va face mai puţin prosperă, pentru una săracă ar putea însemna trecerea în sărăcia extremă.»
Matei Păun, managing partner BAC

Arad
Puncte tari - Investiţiile în infrastructură; forţă de muncă calificată
Puncte slabe - Marii angajatori sunt producătorii de componente auto; dependenţa de export

Cluj
Puncte tari - Diversitatea economică, veniturile ridicate, rata redusă a şomajului
Puncte slabe - Rata mare de îndatorare, dependenţă de exporturi, gradul ridicat de bancarizare

Dolj
Puncte tari - Investiţia Ford, fondurile alocate proiectelor de infrastructură
Puncte slabe - Gradul de îndatorare, scăderea producţiei industriale, oferta scăzută de joburi

Argeş
Puncte tari - Investiţiile anunţate în construcţii, gradul redus de îndatorare
Puncte slabe - Dependenţa economiei locale de Dacia, in­vestiţiile publice scăzute

Bucureşti
Puncte tari - Investiţiile străine, rata mare de economisire, diversitatea economică
Puncte slabe - Proporţia ridicată a populaţiei ocupate în servicii, dependenţa de exporturi

Galaţi
Puncte tari - Rata destul de redusă a creditării şi gradul relativ scăzut de bancarizare
Puncte slabe - Dependenţa economică extremă de activitatea combinatului Arcelor Mittal. 

Suceava
Puncte tari - Compoziţia eterogenă a economiei locale, cu accent pe industria alimentară
Puncte slabe - Industria forestieră şi de prelucrare a lemnului, evoluţia ratei şomajului

Globalizare

MAREA BRITANIE Cele mai dezvoltate zone ale Londrei, City, Tower Hamlets şi Westminster, au avut şi cel mai mult de suferit în ultimul an. De altfel, toate regiunile bogate ale Marii Britanii au resimţit puternic criza, remarcă o analiză recentă a Oxford Economics. Conform studiului, sunt şi zone în care criza a trecut neobservată: miniarhipelagul scoţian Eilean Siar, cu 20.000 de locuitori care trăiesc din pescuit, şi insulele Shetland.

SUA O analiză realizată de RealtyTrac arată că cel mai rău o duc oraşele Detroit, unde, în urma declinului abrupt al industriei auto, o casă din 50 a intrat în procedura de executare silită, Stockton, satelit al San Francisco, care a bătut recordul de case vândute cu mai puţin de o mie de dolari, şi imperiul cazinourilor, Las Vegas.

Metodologie

La elaborarea studiului au fost utilizaţi următorii indicatori (ponderaţi conform unor modele de analiză a riscului): evoluţia ratei şomajului, de la debutul „oficial“ al crizei în România (1 octombrie 2008) până în prezent; indicii producţiei industriale (ultimele date disponibile – octombrie, noiembrie şi decembrie 2008); investiţiile străine per capita (în ianuarie 2009, respectiv în perioada ianuarie 2008-ianuarie 2009); ponderea populaţiei ocupate în sectoarele economice vulnerabile; dependenţa de exporturi a fiecărui judeţ (per capita); datoria privată (creditele contractate per capita, respectiv raportul dintre credite şi depozite); gradul de bancarizare; nivelul salariilor medii; diversitatea economică; investiţiile publice programate pentru 2009 (per capita); rata locurilor de muncă vacante la nivelul lunii martie 2009; numărul autorizaţiilor de construcţie emise în ultimul trimestru din 2008 (per capita).