GHID DE VACANȚĂ CAPITAL.RO: Tot ce trebuie să ştii ca turist în Croaţia

Croaţia este o fostă provincie a Iugoslaviei şi în prezent poartă tratative pentru aderare la Uniunea Europeană. Deşi războiul purtat împotriva sârbilor din Croaţia şi Bosnia-Herţegovina, pornit după proclamarea independenţei în 1991 a lăsat răni adânci, economia ţării şi nivelul de trai s-au aflat mereu pe linie ascendentă.

În momentul de faţă, recomandările legate de siguranţa personală se rezumă la atenţionarea asupra câtorva zone de pe teritoriul ţării care nu au fost deminate, în special cele de frontieră, însă aceste suprafeţe sunt foarte bine şi clar semnalizate şi nu trebuie decât să urmăreşti indicatoarele şi avertismentele autorităţilor locale.

Drumuri bune, dar cam scumpe

Există mai multe rute spre Croaţia pe care le puteţi urma cu maşina personală, mijloc de transport care îţi permite să vezi cât mai mult din acestă ţară, mai ales că ai ce vedea. Poţi ieşi prin Ungaria, prin Serbia sau chiar prin Bulgaria, însă traseele cele mai potrivite diferă în funcţie de locul de plecare şi destinaţia la care vrei să ajungi în Croaţia. O altă variantă este avionul, dar numai Tarom are zboruri regulate spre Dubrovnik, introduse pe 18 iunie.

Infrastructura este fără cusur, însă un aspect mai puţin îmbucurător în cazul călătoriilor cu maşina personală este costul destul de ridicat al circulaţiei pe autostrăzi, tarifele situându-se la aproximativ 4 euro la 100 de kilometri, potrivit informaţiilor furnizate de Ministerul Afacerilor Externe, care te mai avertizează că folosirea detectoarelor de radar sau a aparatelor antiradar este interzisă pe teritoriul Croaţiei.

Tarifele pentru parcare variază, în funcţie de zonă şi sezon, între 3 şi 30 kuna pe oră. Moneda naţională a Croaţiei este kuna, care se împarte în 100 de lipa, iar un euro valorează în jur de 7,4 kuna, astfel că va fi destul de dificil de calculat.

Loc destul pentru vacanţe liniştite

Turiştii români pot intra în Croaţia fără a avea nevoie de viză, însă dacă alegi un traseu cu trecere prin Neum (Bosnia Herţegovina) vei avea nevoie de paşaport.

Cei peste 1.700 de kilometri de coastă la Marea Adriatică de care dispune Croaţia vor putea ţine locul unei asigurări că aici nu te vei înghesui la plajă ori dacă un loc este aglomerat, te poţi plimba de-a lungul Coastei până găseşti o „plajă pustie”. La asta se adaugă şi cele peste 1.100 de insule, care ridică bogăţia Croaţiei la peste 5.800 de kilometri de ţărm.

Ofertă bogată de cazare

Oferta de cazare este, la rândul său, foarte  bogată, astfel că nu e necesar să ai ceva gata rezervat de acasă. Poţi să te cazezi la un hotel, dar ai la dispoziţie şi multe vile, case de vacanţă şi apartamente care pot fi închiriate, mai ales dacă faci parte dintr-un grup mai mare. 

Limba vorbită aici este sârbo-croata, despre care se spune că este foarte greu de învăţat. Este o limbă scrisă în alfabetul latin, dar are şi unele caractere specifice. Turiştii nu au de ce să-şi facă griji, pentru că pe coastă şi, în general, în zonele turistice se vorbesc foarte bine engleza şi germana, iar pe alocuri şi italiana. Ca în fiecare ţară, eforturile de a reţine câteva cuvinte şi expresii în limba localnicilor sunt răsplătite cu multă apreciere.

Oameni foarte primitori

Indiferent dacă le vorbeşti sau nu limba, croaţii sunt nişte oameni foarte ospitalieri şi joviali. În special personalul din turism va căuta mereu să te ajute şi să te facă să te simţi cât mai bine în vacanţă.

Vei remarca, în cazul în care vei străbate mai multe zone ale ţării, unele diferenţe între oamenii de pe coastă şi cei din partea continentală. Dalmaţia a fost colonizată în secolul al XV-lea de veneţieni, motiv pentru care vei remarca foarte multe influenţe, inclusiv croata vorbită aici cuprinde o serie de cuvinte din italiană, pe care cei din restul ţării nu le înţeleg. În partea de nord, influenţele sunt mai mult germanice.

Minunăţiile de la malul Adriaticii

Indiferent unde anume vei petrece vacanţa în Croaţia, vei avea multe de văzut, în special de-a lungul coastei adriatice. Cea mai populară destinaţie de vacanţă de pe coasta dalmată este oraşul-port Dubrovnik, supranumit chiar „Perla Adriaticii”. Oraşul vechi face parte din patrimoniul UNESCO.

Clădirile de aici, construite în stiluri arhitecturale medievale, sunt foarte bine conservate. Fântâna lui Onofrio, care datează din secolul al XV-lea, este una dintre principalele atracţii ale oraşului, dar, în acelaşi timp, este şi un loc popular de întâlnire. Locul ideal unde poţi admira întreaga privelişte a Dubrovnik-ului este zidul oraşului.

Lecţii de istorie şi geografie

Split este destinaţia ideală pentru o vacanţă în care îţi propui să explorezi coasta Dalmaţiană, oraşul fiind unul dintre centrele culturale ale ţării. Ruinele romane, plajele spectaculoase, vechile porturi, arhitectura medievală sunt doar o parte din minunăţiile coastei Dalmaţiei care îţi vor face vacanţa de neuitat.

Porec este principala destinaţie turistică din peninsula Istria, locul unde poţi admira Adriatica în toată splendoarea sa de la numeroasele localuri aflate la ţărm. Tot aici te afli la doar 5 minute cu barca de Insula Sveti Nikola.

Rezervaţia Plitvice, un loc care nu trebuie ratat

Parcul Naţional Plitvice, situat în apropierea graniţei cu Bosnia-Herţegovina, este iarăşi un loc mirific pe care nu trebuie să-l ratezi în vacanţa din Croaţia. Peisajul este alcătuit din 16 lacuri conectate prin diguri si cascade înconjurate de peşteri şi de pădure, o armonie superbă de combinaţii de verde şi azur.

Parcul este împărţit în două: Lacurile de Sus, o zonă cu păduri şi cascade, şi Lacurile de Jos, zona stâncoasă. Este unul dintre cele mai frumoase locuri din partea continentală a ţării.

Dintre numeroasele insule pe care le deţine Croaţia, cea mai mare este Krk. Aceasta se leagă de continent printr-un pod de aproape un kilometru lungime. Printre insulele pe care merită să le vezi se mai numără Rab, Hvar şi Vis, iar pentru izolare completă şi un peisaj de-a dreptul sălbatic, Palagruza. Pentru petreceri pe plajă până la răsărit cea mai potrivită este insula Pag.

Plajele pietroase necesită papuci

O veste proastă pentru adepţii lenevitului pe nisipul fierbinte este că pe litoralul croat plajele sunt mai mult pietroase. Cele cu nisip fin sunt destul de scumpe la vedere. Baska, aflată pe Insula Krk, plaja Sunj, foarte aproape de Dubrovnik, şi cele 22 de plaje de pe Insula Rab sunt câteva dintre puţinele plaje acoperite cu nisip.

Pentru că majoritatea plajelor din Croaţia sunt cu pietriş, vei avea nevoie de papuci, inclusiv pentru a intra în apă. Vei găsi peste tot de vânzare şi nişte papuci speciali pentru plajă, disponibili în diverse modele şi culori. Există însă şi un avantaj: unde sunt plajele cu pietriş, pe lângă peisajele stâncoase de vis, apa este foarte limpede.

Servicii bune, porţii enorme

La restaurante, în unele localuri serviciul este inclus în nota de plată, unde nu este, tradiţionalul 10% este suficient. Personalul din localuri este foarte amabil, cel mai probabil nu te vei ciocni de feţe inexpresive sau probleme de atitudine ale celor care te servesc.

Totuşi, este bine să ştii că porţiile de mâncare în Croaţia sunt destul de mari, iar preţurile sunt afişate la gramaj, motiv pentru care ar trebui să fii atent atunci când comanzi, să nu te trezeşti cu un munte de mâncare în faţă şi cu o notă de plată de aceleaşi dimensiuni.

Bucătărie de la munte la mare

Pentru a şti ce să mănânci în Croaţia sau, mai degrabă, ce sa nu mănânci, pentru că tentaţiile acestei bucătării fascinante se regăsesc la tot pasul, am apelat la Emanuel Ciocu, editorul site-ului cevabun.ro  ca să-ţi facă un tur culinar al Croaţiei.

Bucătăria Croaţiei este însăşi istoria ei, deoarece trădează fiecare moment care a dus la formarea Croaţiei de astăzi. Deschiderea turistică a ultimilor ani a scos la iveală una dintre cele mai complexe bucătării europene, amestec a mai multor influenţe majore din care croaţii se hrănesc cu o poftă nedisimulată.

Întinsă de-a lungul Adriaticii, Croaţia profită din plin de poziţia coastei dalmate şi de influenţa italiană pentru a oferi o generoasă bucătărie bogată în fructe de mare. Pastele, dar şi alte specialităţi italiene, se regăsesc în mod natural şi istoric în această bucătărie. Influenţele turceşti, în special, şi balcanice, în general, din bucătăria croată se simt peste tot, în special în estul ţării. Să nu te suprindă dacă vezi prin farfurii nişte mititei, sarmale sau ardei umpluţi.

Nordul Croaţiei scoate la iveală o bucătărie continentală, puternic influenţată de prezenţa şi consistenţa imperiului Austro-Ungar, boiaua de ardei, cărnurile de porc afumate şi salata de varză murată fiind doar câteva dintre reperele bucătăriei central europene.

Maeştrii grătarului

Croaţii excelează în prepararea grătarului. Atât de mult îl iubesc încât au inventat chiar un dispozitiv specific acestei ţări: o plită adâncă, cu capac, care se acoperă cu jar şi pe care se coc mocnit bucăţi de carne şi legume. Încearcă nişte coaste de porc cu cartofi sau pulpă de miel cu ierburi mediteraneene gătite în acest fel. Căutaţi pe meniuri expresia pod pekom care desemnează această metodă de preparare specific croată.

Alte cuvinte-cheie pe care ar fi bine să le reţii când plei în Croaţia, în special la mare, sunt s roštilja sau s ražnja (la grătar), pečeno (fript) sau prženo (prăjit).

Începe cu o gustare, cu un mititel local, pentru a sesiza diferenţele dintre acesta şi cel lăsat acasă. Îl veţi găsi sub numele de ćevapćići  sau Bosnian ćevapćići, alături de ražnjići (frigărui).

Tot din această tradiţie balcanică face parte şi Pljeskavica, un soi de burger local, întâlnit în toate ţările fostei Iugoslavi şi chiar în România, în zona Timişoara-Reşiţa. Tot pe grătar se gătesc cârnaţii Češnovka, Kulen (sau Kulin) şi Kobasica, specialităţi croate picante.

Caută şi fructele de mare la grătar - lignje (calmar), škampi (creveţi) - sau gătite - salata od hobotnice (salată de caracatiţă) ori specialităţile din dagnje (midii).

Mâncărurile gătite oscilează între influenţa dalmată (marină), unde găsiţi Brodet (Brodette sau Brudet) – o supă groasă de fructe de mare – şi cea continentală, unde se regăsesc mâncăruri de influenţă balcanică (Sarma - sarmale) sau cea germano-ungurească - gulaşuri şi paprikaşuri.

Gâsca, raţa, curcanul sau căprioara sunt doar câteva dintre delicatesele bucătăriei croate, alături de trufele negre.

Dulciurile croate sunt influenţate de cele ale bucătăriei italiene sau austro-ungare. Makovnjača (similar cu Baigli-ul unguresc, un cozonac subţire cu mac), Savijača or štrudla (ştrudeluri, în special cu mere), Palačinke (plăcinte) sau baclavalele de inspiraţie balcanică. Un desert local este Rožata (prăjitură de trandafiri) şi specialităţile festive Pinca (de Paşte) şi Fritule (pentru Crăciun).

Băuturi pe toate gusturile

În materie de vinuri, croaţii au o lungă listă, grupată pe regiuni, extrem de generoasă pentru o ţară cu o suprafaţă mică. Cele mai cunoscute etichete de vin alb sunt Pošip, Graševina, Malvazija, Kutjevački rizling Žlahtina,Traminac, Kujundžuša şi Vugava. La vinuri roşii se remarcă Crljenak Kaštelanski, Dobričić, Plavac mali, Kaštelet şi Teran.

Pentru vinuri de desert recomandate sunt muscaturile (Muškat Ottonel) sau Posek. În privinţa berii (pivo) dominante sunt brandurile regionale. Velebitsko are o varientate neagră excelentă, Karlovačko şi Ožujsko sunt câteva dintre brandurile populare.

Rachiurile croate (Rakija) se distilează din Lozovača (struguri) – are o varietate cu ierburi fermentate, Travarica – Šljivovica (prune), Kruškovac (pere) şi Drenovac (cireşe). Încearcă un lichior de nuci (Orahovac ) sau un rachiu cu miere (Medovina).

Cafeaua în Croaţia este sfântă. O să găseşti cafea bună cam peste tot: afluxul italienilor o garantează.