Fiscul, furnizor de whisky pentru nunţile din toamnă

Pe cât de puţin generos este programul, pe atât de greu este de găsit adresa. Se intră din strada Boişoara, vizavi de Maternitatea Giuleşti, dar nu există nici indicatoare, nici vreo „firmă“ la poartă, iar depozitul este departe de stradă. Aşa că şansele ca eventualii doritori de chilipiruri să îl nimerească sunt destul de mici.  „Află unii de la alţii“, explică vânzătoarea metoda de marketing, foarte ieftină, dar cam ineficientă, după cum arată media vânzărilor zilnice, cam 1.000 de lei. „Am avut şi un vârf de 5.000 de lei, dar e bine. În Titan, magazinele de haine vând de 3-400 de lei pe zi“, se arată destul de mulţumit gestionarul.

Ba chiar DGFP ia în calcul să deschidă un magazin propriu, aşa cum există în alte oraşe, ca Timişoara şi Arad. Deocamdată, vânzarea se face din acest loc şi prin consignatari, care sunt dispuşi să liciteze, mai ales că  legumele, fructele şi carnea nu se pot valorifica decât prin ei.

Preţuri fără concurenţă

Cum se stabilesc preţurile? „Se face o comisie, care verifică dacă mărfurile sunt bune de pus în vânzare şi stabileşte preţurile, prin raportare la cele din angroul Europa sau din alte zone unde sunt cele mai mici niveluri pentru calitatea res­pectivă. La noi e mai ieftin decât pe piaţă. De exemplu, acum avem căciuli (şi, într-adevăr, erau vreo cinci containere pline - n.r.) la numai 1,5 lei. Pe piaţă, preţul e cel puţin dublu. În hipermarket, sunt la şapte-opt lei“, explică gestionarul. Numai că, surpriză, deşi preţurile sunt bune, clienţii sunt în majoritate persoane fizice. „Am vândut 4.000 de căciuli până acum. Cu bucata. Au mai luat şi câte 20 astă iarnă, că de atunci le avem şi am făcut reduceri“, spune vânzătoarea. „După o lună, dacă marfa nu se vinde, se fac reduceri. În primă fază, de 30%, apoi dacă clienţii refuză şi refuză să apară, discounturile se fac treptat, până la 75% din preţul iniţial. Şi dacă tot nu se vând, se pot face reduceri «speciale». Acum, depozitul este cam gol, pentru că s-a dat multă marfă ca ajutoare pentru sinistraţi“, precizează gestionarul.

Mai nou, şefii au decis să aprovizioneze cantine pentru săraci şi să distribuie acestora haine, ca gest de solidaritate pe timp de criză. Sau, mai degrabă, pentru că multe produse rămân pe stoc şi ajung să fie distruse, după cum reiese din statistici. În 2009,  de exemplu, 10% din totalul mărfurilor confiscate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală au fost valorificate. Încasările pe toată ţara din vânzarea acestor bunuri au fost de 13,4 milioane de lei, în prima jumătate a anului 2010.