În mod normal, ştirile anunţă că „inflaţia a fost de X la sută”. A anunţa acum că „deflaţia este de 0,7%” poate părea o exprimare total deplasată. Totuşi, această exprimare tinde să devină una uzuală în contextul crizei globale.
Zona euro este deja în deflaţie. Pentru iunie, s-a înregistrat o cotă de -0,1%, în timp ce pentru iulie s-a înregistrat -0,6%. Cifre nu sunt îngrijorătoare. Estonia, în schimb, a anunţat o deflaţie anualizată de -0,7%. Este a treia lună consecutivă când din Estonia vine cifre cu minus în faţă.
Domeniile care au mers pe minus anualizat sunt concludente pentru analizarea comportamentului consunatorului eston:
- carburanţi: -19,8%
- produse alimentare în general: -5,1%
- lactate: -14,4%
- alcool şi tutun: +13% (în principal ca urmare a creşterii accizelor)
Situaţia curentă este doar o introducere. Panica s-ar putea instala abia după publicarea cifrelor pe luna august.
Deflaţia în România
Valorile comunicate de INS în ultima perioadă confirmă faptul că deflaţia se apropie şi de România. În luna aprilie, inflaţia a fost 0,27% faţă de martie (6,45% anualizat), în mai a fost de 0,01% faţă de aprilie (5,95% anualizat), iar în iunie a fost de 0,20% faţă de mai (5,86% anualizat). Valoarea din iulie va fi anunţată de INS luni, 10 august.
Luna august este în România o lună de deflaţie prin comparaţie cu cea precedentă - iulie. Practic, noi suntem deja în deflaţie, lucru care va fi confirmat numai de comunicatul INS din 10 septembrie. Având în vedere cifrele mari anualizate, până una-alta suntem, la nivel statistic, în siguranţă. Totuşi, situaţia din teren nu aşteaptă ca valoarea anualizată să scadă sub 0, iar economia va resimţi efectul deflaţiei.
Cauze şi efecte
Deflaţia, adică scăderea preţurilor de consum, este cauzată de reducerea consumului. Aparent, „preţuri mai mici” sună bine pentru consumatorul final. În mod special pentru pensionari (cu venituri mici) sau pentru cei cu venituri fixe (în general bugetarii), deoarece - măcar macroeconomic - plătesc mai puţin. În mod practic, încasările mai mici împing companiile la reduceri salariale sau concedieri, care duc la transformarea consumatorilor în oameni cu punga restrânsă la maximum, care nu mai generează acelaşi consum. Rezultatul: un consum mai mic, adică vânzări mai restrânse, care atrag după sine preţuri mai mici pentru stimularea vânzărilor.
Având în vedere restrângerile de personal şi de salarii, ne putem aştepta ca deflaţia din România să fie consistentă. Astfel, august nu va mai fi lună de corecţie care să mai pondereze valorile, ci poate fi „varianta demo” a perioadei de deflaţie care se instalează în Europa şi care nu va ocoli nici România.
tare mie teamă că reducerea preturilor se va lăsa mult timp aşteptată la produsele de bază, cele care ard la buzunar pe toţi, gen preţul curentului electric ... preţul gazului ... preţul alimentelor de bază, gen carne, lapte, pâine, legume, fructe şi reduceri vor fi numai la cele de lux care practic nu se mai vând acum ...
restul în cel mai bun caz nu vor mai avea creşterile aberante de până acum, fără nici o legătură cu nivelul salariilor amărâţilor din românica ... doar atât ...
dar daca ne gandim putin subiectiv nu cumva scaderea preturilor va afecta doar valoarea masinilor patronilor si a ceasurilor de la incheietura domniilor lor?...ca preturile sunt foarte mari din egoismul si setea de innavutire rapida...nu plangeti patronii si firmele ca scad preturile ca cifrele prezentate ii vor afecta in o foarte mica masura...cat despre omul de rand poate isi va permite si el sa puna pe masa copiilor un meniu decent ...hai pa ca ma enervez