Primul tronson propus şi început a fost Bucureşti - Constanţa. Tronsonul Bucureşti - Feteşti mai precis. Finanţarea era de la buget, dar din cauza dificultăţilor financiare lucrarea a fost oprită după 3 ani. A fost reluată în 2000, cu finanţare de la Banca Europeană pentru Investiţii de data aceasta şi, în completare, de la buget. Ultima porţiune a tronsonului, lung de 174 de kilometri, a fost inaugurat abia în 2007.
„Abia după anul 2.000 putem vorbi de o accelerare în ceea ce priveşte programul de autostrăzi proiectate. Prioritate au căpătat tonsoanele de autostradă de pe tronsoanele pan-europene IV şi IX. Apoi am ajuns la momentul integrării în Uniunea Europeană, când s-a propus un sprijin important din partea UE pentru realizarea programului de autostrăzi”, crede Marţincu.
Ținta: 1.300 de kilometric până în 2040
Directorul General al IPTANA este de părere că în cazul unei reţele de autostrăzi cu o lungime de aproximativ 2.000 de kilometri este nevoie de o finanţare în valoare de peste 20 de miliarde de euro. Ţinându-se cont de experienţa de până acum, un tronson de 30-40 de kilometri ar putea fi realizat în circa 3 sau 4 ani, în principal din cauza reliefului.
„La un ritm de construcţie de 40 de kilometri de autostradă anual, peste 20 de ani ar urma să ajungem la o lungime de aproximativ 800 de kilometri de autostradă, pe lângă cei 261 existenţi în prezent, pentru a putea avea o reţea de bază. Mai mult, pentru a putea să ajungem din urmă statele vest-europene din punctul de vedere al infrastructurii rutiere va trebui ca până în anul 2.040 să construim cel puţin 1.300 de kilometri de autostradă”, crede Marţincu.
DETALII:
Citeşte şi Ceauşescu ne-a lăsat 3.200 km de autostradă pe planşetă şi 123 pe pământ. După 20 de ani, avem 260 km şi aceleaşi planuri.
Citeşte şi De ce nu se fac autostrăzi în România: trei cauze principale.
Nici un mesaj postat până acum