MAILBOX
Două ţări
Reacţii ale cititorilor la articolul „Criza a adâncit prăpastia dintre cele două Românii“, publicat în Capital nr. 8 din 1 martie 2010.
- Diferenţele vor creşte. Diferenţele dintre judeţele din interiorul regiunilor sunt mai mari decât diferenţele dintre regiuni, oricare ar fi ele. Are sens să cauţi cauzele eterogenităţii în diferenţele dintre judeţe. Practic, asta înseamnă mai ales diferenţe între oraş şi sat, între zone aflate pe un drum european şi cele izolate în munte, dar şi diferenţe de dimensiune între oraşe, deoarece factorul care diferenţiază în cel mai înalt grad judeţele este gradul de urbanizare. România încă nu s-a lansat serios pe calea dezvoltării. Până acum, creşterile au fost doar paliative sociale (pe consum), iar progresul productivităţii a fost moderat. O accelerare a productivităţii şi, deci, a dinamicii de creştere va majora diferenţele dintre oraş şi sat. (Trimis de Ioan)
- (Ne)omogenitate. Singurele ţări cu care ne putem compara sunt Franţa şi Ungaria. În Spania, economia Barcelonei nu are treabă cu economia Madridului. Iar economia Cehiei se găseşte plasată şi în micile localităţi, la fel ca în Germania. (Trimis de D.D.)
- Urban-rural. De fapt, diferenţa de dezvoltare este între România urbană (Bucureşti, Timişoara, Cluj, Iaşi, Sibiu, Constanţa, Craiova etc.) şi România rurală. Discrepanţele sunt chiar mai mari decât cele dintre Bucureşti şi provincie. Să nu uităm că în majoritatea satelor româneşti încă nu există un minim de confort: canalizare, apa curentă, reţele de gaze etc. (Trimis de alex)
- Fondul problemei. Ar fi bine să privim această criză (mai precis, scăderea activităţii economice în 2009) ca pe o contingenţă. Este mult mai important să observăm tendinţele, pe baza datelor până în 2008, şi perpectivele pe termen lung, pe baza tendinţelor mai sus amintite şi a bazelor economice actuale stabile. Ne trebuie politici de tehnologizare agresivă (în sens pozitiv) şi de creştere a expertizei asociate acestor tehnologii si metode noi. Trebuie să avem mai multe exporturi, iar exporturile noastre trebuie să urce pe scara valorii adăugate: calculatoare, nu ciorapi; produse agricole ecologice, nu pungi de plastic; mobilă rafinată, nu scânduri! (Trimis de precizare:)
- E foame peste tot, în România. Cred că foamea este subiectul, pentru că suntem cu toţii în aceeaşi oală. Cluj, Iaşi, Timişoara, Bucureşti... Nu are importanţă. În toate oraşele şi satele ne încălzim cu toţii la o flacără violetă, care arde pe nevăzute şi nesimţit. (Trimis de cucu)
- Ura! Mândră corabia, meşter cârpaciul! Trăiască şi înflorească RSR ! (Trimis de vosganian)
OFSAID
BOLLYWOOD Din evaziunea fiscală de anul trecut, s-ar putea plăti alocaţiile tuturor copiilor pentru doi ani şi jumătate.
Mai că te buşeşte plânsul, ca la filmele indiene, când îl auzi pe Sorin Blejnar, preşedintele ANAF, cât de delicat le înnoadă şi le înşiră. Mai avea şi alte conversii la îndemână (exemplu: alocaţii vs. creşterea cheltuielilor salariale din buget), dar omul, cinstit, a ales evaziunea, de care răspunde direct şi personal.
COMPETENȚE Românii mă sună să mă întrebe cum se face omleta sau de ce nu se vede marea din camera de hotel.
Marius Dilof, consulul României la Sofia, fericit că poate fi de folos compatrioţilor, cu o vorbă, cu o strategie, cu ceva acolo.
VIZIONAR Preşedintele a gândit întotdeauna lucrurile pe cinci sau zece ani înainte.
Conceptul de „băsescianism“ (trade mark Sever Voinescu), în definiţia consilierului prezidenţial Sebastian Lăzăroiu. Această nouă ideologie, simplă şi prietenoasă ca un şpriţ de vară, începe să semene tot mai mult cu „Ideile Ciu-Ce“ ale legendarului lider nord-coreean Kim Ir Sen.
DECONTĂRI Sunt mici restanţe după campania de la prezidenţiale.
Comentariul laconic al lui Mircea Geoană la auzul veştii că noul şef de partid a dispus un audit pe ultimii cinci ani. Şi mai pe scurt: auoleu! Acest gen de control financiar, o premieră în politica autohtonă, se va lăsa inevitabil cu capete sparte. Aşadar, procurorul Ponta scurmă în banii negri ai propriului partid... C’ést merveilleux!





Nici un mesaj postat până acum