Acesta ar putea fi mesajul unei campanii, derulate după modelul celor din Vest, menite să limiteze efectele crizei asupra companiilor autohtone. Cu ce şanse de succes, însă?
Într-un film cu succes de box office, un personaj îi dă o replică eroului principal preocupat de provenienţa unui echipament militar: „American sau rusesc, în ziua de azi nu mai contează, totul e fabricat în China“. Nimic mai adevărat dacă privim economia mondială în ansamblu, dar nu mai puţin adevărat este faptul că, măcar teoretic, cumpărând produse autohtone poţi ajuta economia să iasă din criză. Americanii, francezii sau nemţii chiar pun în practică această teorie, iar acum, în plină criză economică, consumatorii din ţările respective sunt bombardaţi cu campanii de genul „cumpără produse naţionale ca să salvezi X locuri de muncă“.
Ar funcţiona o asemenea abordare în România? Sunt produsele româneşti comparabile calitativ şi echivalente ca preţ pentru a justifica o astfel de atitudine? În unele cazuri, nu, dar în multe altele, da, chiar atunci când e vorba de produse la care te-ai fi aşteptat mai puţin.
Tradiţional, România avea câteva industrii performante, iar pe multe dintre acestea economia se poate baza şi acum. Aici se înscriu industriile alimentară, textilă şi de îmbrăcăminte, software şi servicii asociate, auto şi piese de schimb.
„Din păcate, produsele alimentare româneşti au ajuns în majoritate de calitate slabă, pentru că astea se cer“, spune Sorin Minea, preşedintele asociaţiei patronale din industria alimentară, Romalimenta. „Dacă ne uităm la o rezoluţie recentă a Comisiei Europene, aceasta a constatat reducerea calităţii produselor care se găsesc în marile lanţuri de retail din Europa. Deci nu e o problemă specifică pieţei româneşti, producătorii autohtoni s-au orientat după cerere. Dacă nu s-ar încuraja vânzările cu toptanul, ci revenirea la calitate, atunci, da, stimularea consumului de produse autohtone ar putea ajuta acest sector“, adaugă Minea. Acesta mai spune că, în ceea ce priveşte produsele lactate, calitatea acestora este identică cu a celor produse afară; la carne, circa trei sferturi din produse sunt echivalente ca preţ şi calitate, însă aceasta este scăzută, ca peste tot. „Problema nu este la calitate, ci la preţ, avem probleme cu TVA, cu taxele de supermarket, cu materia primă. Dacă ar exista forme civilizate de comerţ de proximitate (magazinele de piaţă), dacă producătorii ar reveni la produsele tradiţionale, dacă ar exista distribuţie, am putea să batem fără probleme importurile“, consideră Minea. El adaugă că printre puţinele produse româneşti care pot concura de la egal la egal cu cele străine, pe piaţa internă ca și pe cea externă, este vinul.
Numele vinde uneori mai mult decât calitatea
Desigur, consumatorul autohton se orientează într-o proporţie mare după numele de firmă şi după modă. E destul de greu ca în cazul produselor de îmbrăcăminte şi încălţăminte, de exemplu, să îi ceri românului să cumpere, mai degrabă, cămăşi Braiconf decât pe cele ale casei Hugo Boss, chiar dacă acestea din urmă sunt fabricate tot în România. Păstrând însă proporţiile, alegerea unui produs românesc poate fi justificată, în multe cazuri, de raportul calitate/preţ.
„Cota de piaţă a produselor româneşti în totalul pieţei produselor industriei uşoare este de aproximativ 23%. Cred că există şanse să creştem cota şi în perioada crizei, dacă autorităţile statului vor reglementa importurile şi le vor cere firmelor să aducă certificate de garantare a calităţii mărfurilor şi îndeplinirea normelor de sănătate“, spune Maria Grapini, preşedintele federaţiei patronale din industria de textile, FEPAIUS. Aceasta dă exemplul Cehiei, care a adoptat recent astfel de măsuri, prin care şi-a protejat producătorii locali şi industria. „Aceste măsuri nu contravin legislaţiei europene. Dimpotrivă, UE ne-a dat frâu liber impunerii de norme pentru importuri pentru a proteja cetăţenii de produsele de slabă calitate“, mai spune Maria Grapini.
Sunt produsele româneşti cunoscute în rândul consumatorilor? Puţină lume ştie, că laptopurile Log’n’go, pe care Vodafone România le vinde cu succes – peste 2.000 de unităţi vândute de la lansarea serviciului, în decembrie – sunt un produs românesc în exact aceeaşi măsură în care laptopurile Dell sau HP sunt americane. Dintr‑un motiv necunoscut, operatorul nu a subliniat că, apelând la producătorul autohton Maguay, sprijină industria românească de hardware. Mai mult, oficialii companiei de telefonie precizează că respectivele computere „sunt doar customizate în România“.
„Nu există absolut nici o diferenţă, în afară de designul care este înregistrat de unii producători, între produsele noastre şi cele ale unor nume mari: ne aprovizionăm şi dăm comenzi de fabricaţie exact la aceeaşi furnizori, fie că e vorba de componente pentru PC, fie de barebone (carcase cu ecran şi placă de bază – n.r.) de laptop. Problema noastră nu e calitatea, ci preţul, spune Eduard Pughin, operational manager la Maguay. „Marile branduri mai rezistă pe piaţă doar prin contracte semnate la nivel mondial, iar pe piaţa locală prin licitaţii unde se inventează specificaţii de produs doar pentru ei, deci prin corupţie. Asta e realitatea. Dar, dacă cineva vrea neapărat şi are o comandă mare, putem să îi oferim şi cel mai ieftin laptop de pe piaţă“.
Tudor Galoş, Windows Business Group Lead la Microsoft România, este de părere că un exemplu ca cel al producătorului Maguay, dacă este urmat, poate salva vânzările de hardware IT, care vor scădea drastic în acest an.
Există într-adevăr câteva provocări de care piaţa locală trebuie să treacă pentru a vinde cu succes laptopuri. Una dintre ele este brand perception. Multe dintre laptopuri nu sunt produse în fabricile brandului, ci de către aşa numiţii barebone producers, care dau discounturi mari către producătorii multinaționali, care apoi adaugă marje serioase de profit doar prin brand“, atrage atenţia Galoş. Acesta mai spune că pe piaţă există încercări temerare, dar de succes, de a crea laptopuri de business promovate pe audienţe specifice, la prețuri competitive cu echivalentele multinaționalelor. „Sunt ușor de personalizat. Un astfel de partener local poate particulariza imaginea de sistem de operare pentru a include servicii adăugate (cum ar fi raportarea unui incident hardware direct către echipa tehnică, fără a fi necesar să se sune la partener) sau oferte speciale ce pot fi incluse în meniul de start-up (upgrade-uri de memorie, componente adiționale etc). Partenerul se poate diferenția prin flexibilitatea de a oferi clientului ce are nevoie și de a-l fideliza prin servicii adăugate şi service prompt“.
Iluştri necunoscuţi
Asemenea exemple pot fi urmate şi de alţi producători autohtoni şi nu doar în domeniul hardware.
„Întotdeauna am promovat achiziționarea de produse software româneşti de către companiile autohtone, atunci când această alternativă a existat“, spune Radu Georgescu, preşedinte Gecad şi vicepreşedinte al asociaţiei patronale din industria de soft şi servicii ANIS. „Sunt multe companii românești care au produse mult mai bune decât altele prezente la nivel internaţional“.
Georgescu aminteşte aici soluţia de securitate BitDefender, dar și mai puțin cunoscutul editor OxygenXML, produs de SincroSoft în Craiova, AdvancedInstaller, produs de Caphyon, tot din Craiova, și producătorul de softuri utilitare Bodrag din Timişoara, care are succes la nivel internaţional. „De OxygenXML am auzit pentru prima dată într-o conversaţie cu un vicepreşedinte de la Oracle, care îmi spunea că acest software românesc este cel mai bun editor de fişiere XML din lume. Probabil că există extrem de multe alte softuri bune produse în România despre care nu știm nimic“, încheie Georgescu.
În concluzie, merită să cumpărăm produse româneşti pentru a salva locuri de muncă şi a ajuta economia să iasă din criză? În unele cazuri, da, în altele, e chiar recomandat, acestea fiind mai bune decât altele străine similare. Dar, cu asociaţii patronale în care membrii de-abia îşi plătesc cotizaţiile, necum să lupte pentru un ţel comun, cu autorităţi a căror preocupare numai promovarea produselor autohtone nu e, probabil că de multe dintre acestea nici nu vom auzi vreodată, dar să le şi cumpărăm.
«Dacă nu s-ar încuraja vânzările cu toptanul, ci revenirea la calitate, atunci stimularea consumului de produse autohtone ar putea ajuta industria alimentară.»
Sorin Minea, preşedintele Romalimenta
2.000 de laptopuri a vândut producătorul autohton Maguay către operatorul Vodafone din decembrie până acum, fără ca aproape nimeni să știe că acestea sunt produse românești de succes
Imaginea contează
Brandurile locale puternice, cu o bază mare de consumatori loiali, nu au de ce să se teamă că vor pierde din cota de piaţă din cauza ofertelor cu care vin mărcile internaţionale
«Un produs românesc mai scump, dar fără a avea un set de valori de brand şi o percepţie a calităţii care să justifice preţul, are toate şansele să piardă în faţa unuia străin mai ieftin.»
Teodor Cucu, Head of Strategy, GMP
Campanie de criză
• În 2006, Uniunea Crescătorilor de Păsări din România a decis să contracareze efectele crizei determinate de gripa aviară investind într-o campanie de publicitate menită să corecteze conexiunea eronată dintre consumul de carne de pui şi gripa aviară.
• Ca urmare a campaniei „Puiul gătit nu face rău“, realizată de agenţia de publicitate GMP, media de consum de carne de pasăre la nivel urban a crescut de la 8,8 ori pe lună, în timpul crizei aviare, la 10,5. Înainte de declanşarea crizei, românii consumau în medie de 9,9 ori pe lună carne de pui.
• În urma campaniei, în ultimul trimestru al anului 2006, vânzările de carne de pasăre s-au dublat faţă de trimestrul anterior.
Câţi am mai rămas?
Industria de textile şi îmbrăcăminte avea la finele lui 2008 cu aproape 43.000 de persoane mai puțin față de decembrie 2007.
Şi în industria mobilei au dispărut anul trecut aproape 10% din locurile de muncă. În luna decembrie, mai lucrau 77.800 de persoane.
Industria alimentară a pierdut anul trecut numai 900 de locuri de muncă.
Numărul de salariaţi din industria mijloacelor de transport rutier a fost cu 1.400 de persoane mai mic decât cel din luna decembrie 2007.
Numărul locurilor de muncă din industria de software şi cercetare-dezvoltare a crescut anul trecut cu peste 7% şi a ajuns în luna decembrie la 60.400 de salariaţi.
Doar un program guvernamental ar putea apăra firmele mici
Brandurile româneşti cu tradiţie au resurse să reziste în 2009 și chiar să câștige cotă de piață în actuala conjunctură economică
Producătorii autohtoni care au investit în construcţia brandului în ultimii ani şi cele care mizează pe preţuri mici pot ieşi câştigători în lupta cu mărcile internaţionale.
Cea mai mare pondere a produselor româneşti se regăseşte în prezent în sectorul alimentar, acolo unde s-au făcut şi cele mai mari investiţii în publicitate. Acesta este şi segmentul care ar putea profita de pe urma crizei deoarece, „fiind vorba de «produse proaspete», românii le vor aprecia în detrimentul celor de import“, este de părere Beatrice Daniş, managing partner al agenţiei BrandTailors.
Însă, dat fiind faptul că în această perioadă principalul factor de diferențiere la raft va fi preţul, produsele româneşti care nu au un set de valori de brand şi o percepţie a calităţii care să justifice preţul ridicat pot să piardă lupta în faţa celor străine, crede Teodor Cucu, head of strategy la agenţia GMP. Există şi branduri puternice româneşti precum Napolact, Timişoreana sau Salonta, care au toate premisele să depăşească perioada de criză într-o manieră câştigătoare din punct de vedere economic. „Produsele româneşti cu tradiţie au o reputaţie superioară celor străine, în sectorul mezelurilor şi al lactatelor. Mai mult, cele care vor şti să comunice în criză, vor avea de câştigat şi în timpul ei, dar mai ales după încheierea ei“, explică Theodor Cucu.
Pentru multe dintre produsele autohtone, criza va fi o piatră de încercare, deoarece nu multe din echipele manageriale din companiile locale au experienţa lucrului cu concepte şi instrumente de management ce le-ar putea ajuta în această perioadă. „Când condiţiile de piaţă sunt favorabile creşterii, e greu să greșeşti, însă în condiţii de criză expertiza îşi spune cuvântul“, afirmă Beatrice Daniş.
Salvarea producătorilor „săraci“, care nu au investit până acum în branding, ar veni de la un program naţional de încurajare a consumului de produse româneşti. „Un astfel de program este binevenit, dar trebuie finanţat de autorităţi, şi nu de producători, pentru că fiecare companie alege să îşi promoveze propriile produse“, spune Sorin Minea, preşedintele Romalimenta. Şi Radu Georgescu, preşedinte al Gecad Group, susţine ideea unei astfel de campanii, dar spune că un asemenea demers poate fi susţinut doar de către Guvern. „Companiile private pot sprijini această iniţiativă dacă şi statul dovedeşte că poate să gestioneze campania într-un mod profesionist“, conchide Georgescu.
în trecut, doar eșecuri
• Cel mai cunoscut program pentru susţinerea produselor româneşti a fost lansat în 2001 sub numele «Fabricat în România». Pentru a face parte din program, firmele plăteau între 35 şi 100 de milioane de lei pe an şi aveau dreptul de a folosi ideea programului în promovarea lor. A fost oprit după patru ani.
• În 2007, patronatele din industria laptelui, cărnii şi vinului au investit 60.000 de euro într-o campanie de publicitate prin care îi încurajau pe consumatori să aleagă produse locale.
Citiţi şi:
-Cum văd producătorii o campanie de încurajare a consumului de produse româneşti?
Fratilor ! Vreau sa apuc ziua in care romanii nu vor mai cumpara Coca Cola ( o bautura ordinara , care contine numai chimicale si substante care creeaza dependenta ) nu vor mai cumpara Danone , tigari de orice fel , bauturi carbogazoase de orice fel , cirnati , salam ,parizer si orice fel de tocatura . De asemenea vreau sa apuc ziua cind nu o sa mai vad romani intrind in Mc Donald's , KFC si altele asemenea . Vreau sa apuc ziua in care romanii nu vor mai cumpara cips-uri , craks-uri si guma de mestecat . Ce ziceti o sa fie posibil ? Eu am convingerea ca e posibil dar trebuie sa fim destepti , sa ne informam si sa stim ce vrem de la noi ( cu sanatatea noastra ) de la viata si de la ....buzunarul nostru . Sa ne ajute Dumnezeu sa ne desteptam !
Ministerul de Finante ar trebuii sa impuna folosirea materialelor romanesti in exclusivitate pentru izolarea blocurilor,in acest fel ar proteja economia romaneasca.Asa fac si strainii cu produselele lor.
Alo domnul Pogea se aude?
o idee super.
Daca te duci la viena sa iti iei haine ce vezi? made in romania. Daca te duci in unirii ce vezi? made in china... Am ajuns la concluzia urmatoare: pana acum am cumparat porcarii facute de comunisti iar acum ca exporturile noastre nu mai au succes afara trebuie sa fim loiali produselor nationale?
Nu inteleg. Cum nu au succes daca si tu spui ca la Viena vezi produsele romanesti? A, nu mai au asa mare succes pentru simplul motiv ca vesticii nu mai importa, sunt falimentari etc (dar asta nu e vina produselor romanesti).
regret ca indignarea ma face sa-mi pierd rabdarea si sa nu citesc tot articolul cu atentie; poate miine daca imi revin;
Intre brand-urile afisate exista cel putin unul care in Romania produce doar citeva tipuri dintr-o gama mare de produse ( cu acel brand ) vinduta in tara si in EUROPA;
Si atunci ma intreb: suntem producatori sau consumatori?
Sau altfel spus: NOI pe cine salvam ???
Incurajarea achizitionarii de produse romanesti ar trebui sa se faca la scara larga. Produsele romanesti sunt, de multe ori, de o calitate mai buna decat cele straine. Daca e un produs de firma asta nu inseamna ca e superior unuia produs la noi in tara. Dar, ce sa facem, snobismul este in floare la noi in tara si daca nu scrie un Armani, un Hugo Boss sau eu stiu ce alta marca pe tine, inseamna ca esti fraier, daca pot sa ma exprim asa.
Dar, dupa cum stiti sau daca nu stiti aflati acum mare parte din imbracamintea produsa sub brand-ul Hugo Boss era fabricata in Romania in sistem lohn.
Multe din produsele Secuiana (fabrica din Tg Secuiesc de imbracaminte) se comercializeaza in Germania sub brandul C&A.
Ar trebui sa facem mai mult pentru industria romaneasca ca poate fi competitiva
Draga Ioana, sint convins ca tu nu folosesti decit cosmetice de la Farmec Cluj, eventual Gerovital.
Nu trebuie sa te supere comentariul postat anterior. Ar trebui de stiut ca foarte multi vestici au venit in Romania special ca se se trateze cu Gerovital. Idem, ca sa se opereze (pana prin 1990 - acum e, din pacate, invers).
Era si timpul sa ne orientam catre produsele romanesti. Suntem intoxicati de toate gunoaiele aduse de afara; ce ne facem cu mafia importatorilor care nu va ceda usor, desi ar putea sa faca investitii in productia locala, problema e ca este mult de munca iar romanului speculant ii place mai mult sa stea pe la tersase sa-si invarta pe deget cheile masinii sale luate cu nu stiu ce superpret si sa arate altora ce tare este el. Astia nu stiu ce este munca adevarata iar piata este invadata de "manelisti" din astia.
Pai, mai Miguelito, daca romanii e speculanti, lenesi si le place sa frece menta pe la terasi, ce minunatii vrei sa se produce la Romanica? Vezi ca esti incongruent?
Lui nea Vasile, Ilie si cum mai vrei tu sa-i spui nu prea ii pasa de cine produce. Problema e de promovarea produselor si de asezare pe raft. Cand te duci sa iei carne nu iei dupa producator ci alegi animalul (pui, porc, vita) si partea anatomica de unde provine (ceafa, cotlet, spata, pulpa). Ajungi acasa cu carnea de la supermarket, o pui pe gratar si vezi ca carnea ta face spume (la propriu nu la figurat). Atunci te intrebi ce-ai cumparat. Am luat carne de la tara. N-a facut spume pe gratar! Cumperi nu stii ce si nu-ti vine sa repeti figura a doua oara. Cam aceiasi situatie si la oua. Ouale de la supermarket parca au apa in ele. Nu spun de diferenta deb calitate intre oule autohtone si celelalte. Oare nimeni nu vede ca o sunculita afumata are pretul la acelasi nivel cu un salam cu pretentii?
Sunt de acord sa incurajam marfurile produse in Romania si inclusiv produsele romanesti.Este este o diferenta intre cele produse in romania sub diverse marci si marcile romanesti.Pentru a ajuta economia noastra da trebuie sa cumparam marfurile produse in Romania indiferent de fabricant.Si ce este rau in asta?Made in Roamnia nu inseamna ca marca este romaneasca sunt multe firme straine care produc la noi.
Ca intotdeauna, in loc sa ia taurul de carne si sa se ocupe de propriul domeniu, ca tot zbiara tot timpul despre piata libera si cum statul nu trebuie sa se amestece, nici cand trebuie, daca ei sunt intr-o situatie buna, producatorii nostri stau acum si asteapta, fiind intr-o situatie proasta, ca tot statul sa vina si sa ii puna pe picioare. Ca, in fond, statul e mai raspunzator sa le merga lor bine, decat ei insisi.
Ar putea sa isi deschida magazine proprii, sa isi imbunatateasca produsele, sa le creasca expunerea, s.a.m.d. Dar nu se intampla nimic din toate astea. Ce se intampla e ca ei sunt convinsi ca "statul trebuie sa faca ceva". Statul trebuie sa faca destule, in numele contribuabilului, dar asta presupune si masuri neplacute firmelor, la fel cum unele s-ar putea sa le fie folositoare. Ca, de exemplu, interzicerea conservantilor si colorantilor in alimentatie ar scadea volumul de productie si reimpartirea acesteia, inclusiv catre firme mai mici. Pe de alta parte, in prima etapa, piata alimentara ar trece, in proportie de 80% in curtea firmelor romanesti, ceea ce inseamna cresteri pentru toata lumea.
Sau impunerea unor standarde de calitate, in acelasi domeniu. Aici , o multime de producatori ar urla ca statul sa nu se amestece.
Pe de alta parte, firmele romanesti pot obtine certificari pentru calitatea produselor, daca vor sa concureze cu nume din afara.
De ex., Bit erau unele dintre cele mai bune ghete de pe piata romaneasca, mai bune cu mult decat grisport si mult mai ieftine decat Salomon sau mai stiu eu ce. Dar au disparut. De ce? Fiindca nu se ingrijeau de distributie (nu se gaseau nicaieri) si erau scumpi, fata de grisport, de ex., si fata de puterea de cumparare in Romania. Daca tu nu veghezi asupra propriei afaceri, atunci cine sa o faca. Statul? Acelasi stat, caruia ii iei banii si, peste trei luni, ii spui sa nu se apropie de tine nici macar cand are dreptul si e necesar?
In sfarsit, unul dintre comentariile coerente si concludente! Cititi si bagati la cap!
inca se mai gasesc dar trebuie sa cauti
Puneti steagul pe produse. As vrea sa vad mai multe produse cu inscriptia "Produs Romanesc" si cu tricolorul desenat pentru a fi vizibil.
Ar fi o strategie de marketing foarte buna.
De acord dar adauga si o solutie pentru orbi!
Sigla RO increstata pe produs:))=))
Sigla RO scrijelita pe fruntea cumparatorului.
Majoritatea produselor romanesti sunt de calitate proasta. In loc sa investeasca in calitate, producatorii vin si plang ca trebuie sa le cumparam produsele ca sunt si ei romani. La unii tine, la altii nu.
Consumatorii au dictat calitatea produselor, daca prefera lumea laptop de 20 de milioane in favoarea unuia de 40... sa fim sinceri, lucrurile bune nu sunt ieftine. daca vrei calitate trebuie sa cumperi calitate, sa incurajezi calitatea.
Daca te referi la "no name", ai dreptate. Cine se respecta nu da buleala pe aceasta piata ca dispare. Problemele sunt doua:
-gradul ridicat de industrializare (prelucrare);
-standardul scazut cerut producatorilor de catre institutiile statului (mai degraba coruptia si lipsa de profesionalism)
azi am vrut sa cumpara castravetzi muratzi....am cautat special ''made in romania''si patronul de acolo a ras de mine....zicea''sa imi invatz copii asa care o sa ii am pt ca momentan nu prea mai e nimik produs la noi'' am 21 de ani si nu cred ca o sa am prea curand copii asa ca.....:-J:-J
La "Carrefour" ai doua sortimente la punga vidata "Putina soacrei" si inca un fel imi scapa cum se chiama. Iar la conserva este gasesti unii produsi in Istrael Beit Hashita. Nu fac reclama niciunuia. Mie mi-au placut primii mentionati.
Nu am vazut in alta parte castraveti murati. Si in zona mea sunt destule supermarket-uri
Perfect, cumparam.
Dar ce s-ar intampla oare daca stimabilii nostri guvernanti si-ar cumpara Dacii? Nu BMW, Mercedes, VW si celelalte. Ar fi primul exemplu pentru noi.
In rest mai avem inca produse alimentare bune (unele)....cu siguranta cu mai putine E-uri decat produsele similare din magazinele mari.
Cei alesi ne reprezinta doar inainte de alegeri si in timpul lor. Dupa nu ne mai reprezinta sunt oameni de afaceri (mai mult sau mai putini verosi). Banii investiti in alegeri trebuie recuperati de undeva. Cele mai bune afaceri sunt intotdeauna cu statul, nu tipa cand a luat teapa. Ce interes ar avea un politician sa promoveze produse romanesti cand pentru asta nu-l plateste nimeni? O mica paranteza: la americani opozitia in a ajuta propria industrie auto a venit din partea celor ce aveau la ei acasa producatori europeni sau japonezi.
Problema este ca romanii nu stiu sa-si apere economia de atacurile externe. Ce-ar fi sa ne uitam ce datorie externa avem si sa facem diferenta cu ce am castigat si consumat in acesti 20 de ani? Ceausescu lasase tara fara datorii... Si sa nu-mi spuneti ca investitiile externe au fost salvarea... Aveam si noi bani, trebuia doar cap si determinare, cum zic unii dintre pradatori, "balls". Iar legile sunt facute in asa fel incat un stat sa nu se poata apara. O banca mare din SUA poate destabiliza moneda oricarei tari est-europene si s-o joace cum are ea chef. Stiu chinezii de ce mentin un raport fix yuan/dolar... Toata povestea asta cu economia de piata libera e buna la adormit oamenii de rand astfel incat cei bogati sa fie si mai bogati... Cum plm poate fi o economie de piata libera cand un gigant multinational tranteste 10 mall-uri intr-un oras iar piata de legume e vizitata de pensionari si de vant???
vreti marfa numai din romania dar importatori aduc la bugetul statului taxa pe valoare adaugata mai multa decat cei de acasa.eu sunt importator de produse lactate si dau de munca la 30 de oameni de ce trebuie sa ma simt inferior fata de hotii din romania {producatori care merg cu 50 % adaos comercial} pace
Tu cu cat depasesti marja de 100%? Vreau sa vad si eu un importator "serios"care are mai putin de 100% marja. Real nu declarativ!
Aceste pseudosolutii fluturate de diversi politicieni si habarnisti arata lipsa unei culturi economice elementare.
Ok, sa zicem ca inlocuim importurile cu productie interna. Pe termen scurt e un avantaj net, mai putina valuta iese din tara. Dar daca fac la fel si toti partenerii nostrii externi ? Nu cumva exporturile s-ar prabusi in aceiasi masura ?
Solutia nu e protectionismul ci colaborarea. Fiecare tara e specializata, nu vreau sampanie romaneasca, vreau sampanie frantuzeasca si branza romaneasca. Pentru un exemplu de protectionism ratat vezi Romania deceniului 8.
Cu siguranta tu nu ai cultura economica.
Toate tarile civilizate duc la limita extrema protectionismul.
La noi in schimb e invers: doar ce e strain e bun.
Exact la fel ca noile produse Napolact importate de propietarul olandez si vandute sub marca asta.
Protejarea producatorilor interni e o politica pozitiva pe termen lung, dar fluturarea ei ca solutie de iesire din criza e un tembelism. Criza nu este cauzata de structura importurilor, si schimband aceasta structura nu castigam nimic.
Esti constient ca doua treimi din exporturile Romaniei se duc in EU ? Ce se intampla cu Romania daca si ei adopta o atitudine defensiva ?
Ne intoarcem in evul mediu al gandirii economice, cand tarile isi limitau comertul exterior pentru a pastra aurul.
Ca si in natura, doar specia (adica firma) cea mai bine adaptata (cu produsele mai bune) va supravietui. Asta chiar trebuie sa ne bucure caci va fi o perioada cand producatorii de rahat o vor duce mai greu si poate chiar vor disparea.
Chiar am auzit diferiti analisti economici zicand ca aceasta criza financiara va epura piata de firme cu produse necompetitive.
VEL PITAR face o paine groaznica, ti se face parul maciuca citind pe ambalaj ce contine.
Nimeni nu-i opreste.
Daca toata lumea s-ar uita mai atent si chiar ar tine la ce scrie pe ambalaj, unii producatori romani ar avea de castigat! De exemplu, am lucrat cu un producator de cozonac moldovenesc din Timisoara :). Are totul 100% natural, fara niciun conservant. Oamenii mi-au spus ca e scump si ca Boromir face cozonac mai ieftin (desi daca faci calcule simple, era mai scump si plin de E-uri). Pe scurt si in alte cuvinte, pe oameni nu ii intereseaza daca nu ii arde, si mai la subiect, romanilor nu le va pasa daca moare vecinul in incendiu doar daca incepe sa le arda si lor acoperisul. Cu tot respectul si parerea de rau! O zi buna va doresc.
cei de la napolact fac orce numai sa distruga reputatia firmei .au inceput cu lactatele care in scurt timp au ajuns de o calitate jalnica iar acum cu branzeturile .oare cine are interesul..
VEL PITAR ARE ACTIONARIAT 100% STRAIN.
Faci o greseala de logica. Ideea e sa CUMPERI PRODUSE FABRICATE IN ROMANIA, nu produse de la firme cu actionari romani, pentru a salva locurile de munca ale romanilor. Concurenta e intre produsele fabricate in tara si cele importate, nu intre firme cu actionari romani si firme cu actionari straini.
Se pare ca este o mare confuzie intre producatorii romani si produsele facute in romania. O parte din brandurile de mai sus, desi branduri romanesti la baza, sunt produse de companii straine. De exemplu Napolact de Friesland, Dero Surf de Unilever, etc. In acelasi timp, exista f multi producatori, companii straine care au fabrici in romania dar brandurile nu au nume neaparat romanesti- sa luam exemplul Angst- marca straina produce in romania. Asta inseamna ca desi nu creste Produsul National brut (acesta fiind compus numai din productia firmelor Romanesti- ce produc si vand pe piata din Ro si strainatate), creste PIB-ul (Produsul intern brut- compus din productia tuturor firmelor din RO sau straine care au productie la nivelul Romaniei), dar contribuie si la rata somajului, avand angajati locali si astfel sustin economia romaneasca. Asadar, cred ca articolul ar fi trebuit sa fie concentrat mai mult pe tot ce inseamna productie romaneasca(firme romanesti si straine producatoare in ro) si nu branduri romanesti. Consider ca exista o diferenta extrem de mare intre ele si poate crea multa confuzie.
minciuni
Cumpar romaneste branza, pasari de tara, oua, lapte si legume de la taranii din piata. Dar nu tot ce e made in romania e bun: painea de Boromir sau Carffour plina de E-uri, la fel si mezelurile, produsele din peste, pastele sunt groaznice. Nu am mai cumparat mezeluri de aproape un an de cand am facut toxinfectie alimentara cu salam Salonta. Numai mizerii.Prefer sa cumpar proaspat, sa fac paine de casa si mamaliga si sa traiesc sanatos decat sa dau o gramada de mizerii pe produse fabricate fara simt de raspundere sau importate si tinute in conditii mizere.
Din pacate noi romaniii suntem in majoritate o natie de snobi si cumparam produse doar dupa firam ( cu cat mai cunoscuta cu atat mai bine) chair daca nu ne place acel produs. Maiavem mult pana sa cumparam ce ne terbuie