Inclusiv în 2009 şi în 2010, tendinţa s-a menţinut, taxarea împovărătoare fiind mai degrabă orientată spre consum. După cum reiese din studiul Comisiei Europene, Taxation trends 2010, unele state (Cehia, Ungaria, Lituania, Slovenia şi Grecia) au micşorat impozitul pe profit chiar şi în acest an, deşi unele dintre ele se confruntă cu probleme serioase de finanţare a deficitului public.
Comportamentele guvernelor în faţa crizei oscilează între conservarea bunăstării generate de politica socială de până acum - generoasă pentru majoritatea populaţiei şi obţinută printr-o taxare foarte ridicată - şi stimularea economiei, care nu se poate face decât cedând mai mulţi bani din impozite mediului privat.
Impozitele pe venit menţinute
Răspunsul de până acum la această dilemă a fost o politică de taxare cu accent pe consum: prin majorarea TVA şi a accizelor. În schimb, a fost menţinut sau chiar scăzut impozitul pe venit pentru ca persoanele cu venituri mici să fie afectate mai puţin de criză, iar consumul gospodăriilor să nu scadă drastic. În rarele cazuri în care statele au optat pentru majorarea impozitului pe venit, decizia a fost îndreptată către veniturile mari, majoritatea statelor practicând sisteme progresive de impunere, în trepte de venituri.
Acestea permit o intervenţie mai mare din partea statului în redistribuirea resurselor, iar studiul CE arată că preferinţa pentru sisteme progresive va continua în UE. Pe de cealaltă parte, menţinerea sau reducerea impozitului pe profit are o puternică valoare simbolică pentru investitori, deşi fără impact imediat în economie.
Politica de taxare nu vizează doar creşterea-scăderea cotelor, ci şi lărgirea-îngustarea bazelor de impozitare. Majoritatea statelor au recurs la această metodă care nu afectează atât de puternic încasările bugetare şi care permite ţintirea anumitor categorii de contribuabili. Numeroase ţări vestice au mărit numărul deducerilor la impozitul pe venit, îndeosebi pentru creşterea, educaţia sau îngrijirea copiilor, iar Germania a optat şi pentru deducerea integrală a costurilor cu îngrijirea sănătăţii. Bulgaria a plusat chiar şi a acordat deducerea dobânzilor pe locuinţele ipotecate ale familiilor tinere.
TVA la alimente, scăzut
Pentru companii, cea mai frecventă deducere vizează autoturismele, de regulă pentru cele cu emisii reduse de noxe sau pentru maşinile electrice. În schimb, Cehia permite necondiţionat deducerea TVA pentru maşinile de serviciu ale antreprenorilor. În ceea ce priveşte TVA, deşi cota standard a fost majorată în multe ţări, pentru unele categorii de bunuri şi servicii, cota a fost micşorată. În contextul crizei s-a preferat coborârea taxei pentru alimente. Belgia a tăiat TVA pentru mâncarea servită în restaurante sau furnizată de catering cu 9%, iar Finlanda, cu 5%. Alte măsuri născute de criză au fost rambursarea mai rapidă a TVA către companii pentru a le îmbunătăţi fluxul de numerar, suprataxarea unor venituri, cum ar fi vestita taxă Robin Hood din Ungaria sau taxa suplimentară de 2,5% din veniturile care depăşesc 2,5 milioane de euro aplicată în Portugalia.
Unele guverne, cum ar fi cele din Franţa sau Marea Britanie, au vrut să-i şi pedepsească pe autorii bănuiţi ai crizei, suprataxând bonusurile managerilor din instituţiile financiare. Slovacia a mers până la impozitarea cu 49% a veniturilor managerilor din companiile care primesc ajutoare de stat. Măsurile de taxare au alternat de la începutul crizei. Primele reacţii au pus accent pe susţinerea economiilor şi s-au îndreptat către relaxarea fiscalităţii. După ce criza a luat amploare, dezechilibrând bugetele naţionale, tendinţa a fost de consolidare fiscală şi, implicit, de menţinere sau majorare a taxelor.
Măsurile de consolidare se preconizează că vor continua, potrivit studiului citat, întrucât datoriile guvernamentale au ajuns la punctul critic.
25% este cea mai ridicată cotă de TVA în statele membre, respectiv în Suedia şi Danemarca, România urmându-le în top cu 24%, de la 1 iulie 2010
Impozit pe venit (%)
Impozit pe profit (%)
Persoane fizice
Graficul reflectă cele mai ridicate cote de impozit pe veniturile persoanelor fizice, ajustate conform modelului de calcul al Comsiei Europene (CE).
Companii
Sistemele de taxare diferă de la un stat la altul (baza de impunere, deduceri, rate). Cifrele au fost calculate de CE pentru a obţine rezultate comparabile.
din cauza unor retardati ca matale tara asta e condusa de un betiv shi cativa incompetenti!eu inteleg ca taxele noastre sun ceva mai mici decat cele din vest,dar mai b o u l e,nu conteaza daca taxele sunt mici sau mari!TOTUL SE REZUMA LA UN SINGUR LUCRU,SHI ACELA ESTE NIVELUL DE TRAI!DACA AI BANI SAU DACA FACI BANI, ATUNCI POTI PLATI TAXELE INDIFERENT DE NIVELUL LOR!DACA ESTI SARAC LIPIT NU POTI PLATI NIMIC.CAM ASTA E DIFERENTA INTRE NOI SHI VEST.
Cum,Romania are printre cele mai mici impozite din Europa ? Deci,ceea ce ne spun panaramele care apar la A3 si Realitatea,cum ca Romania are cele mai impovaratoare impozite nu e adevarat ? Studiul dvs arata altceva,avem printre cele mai mici impozite ? Eu nu pot sa cred ca panaramele de la A3 si RTV spun minciuni...Poate nu e studiul bun !
http://www.wealthprotectionreport.co.uk/public/282.cfm?sd=2
exact sorin cum bine observi avem printre cele mai mici imp din UE pe anumite categorii ,dar avem cel mai mare tva pe mancare pe medicamente nimeni absolut nimeni nu-i cere sarmanului 20% din painea pe care o mananca ,bugetul este facut din taxele pe salarii ,patronii nu platesc nimik la imp pe profit ,avem o legislatie atat de proasta incat portitele de ocolire a taxelor sunt de fapt arcuri de triumf ,apoi traim un paradox in RO statul nu incaseaza nici impozitul ala mic dar nici patronul nu castiga comform impozitului de ce? simplu birocratia care manaca timp ,time is money ,deci practic nimeni nu castiga ,apoi pt o birocratie care nu incaseaza patronu trebuie sa angajeze oameni care sa se preocupe exclusiv de birocratie ceea ce inseamna productivitate redusa pt totalitatea angajatiilor ,din cele 400-500 de taxe pe care le avem 99% nu incaseaza cat se cheltuie cu colectarea lor de ex imp pe locuinte terenuri si masini ,hilare de-a dreptul ori le scoatem naiba de tot ori le marim de 10-15 ori ,per total intr-o uniune unde media la buget e de 40% din pib noi strangem 30% ,ori pt a atrage fondurile europene ar trebui sa investim macar 6% din pib doar pe inv cu fonduri europene (toate inv de la buget anul asta abia strang 6%) ,nu putem sa ne integram intr-un sistem cu 40% venituri la buget noi cu 30% ne batem joc de fondurile europene ,iar lupta absurda in est pentru scaderea taxelor va folosi multinationalelor nu popoarelor respective ,iar noi ar trebui sa ne cerem scuze 3 ani am avut cel mai mic imp pe profit din est ,noi am inceput razboiul si acum ne suparam pe bulgaroi ca au facut imp 10% si ne pleaca firmele la ei ,concluzie in RO ar fi benefice cresterea unor taxe (imp pe proprietati cota diferentiata de imp a veniturilor si profiturilor ) insa banii acestia stransi de stat sa nu fie furati ci investiti in infrastructura in metode de reducere a birocratiei ,practic in conditiile actuale cu fostii securisti la conducere indiferent ce metoda am alege tot rau iesim ,daca alegem metoda paradis fiscal nu putem face infrastructura ca sa atragem productie ,daca crestem imp dar se fura si tot nu facem infrastructura ne batem joc de populatie degeaba .
E luat in calcul doar impozitul pe venit. Dar la noi costurile mari sunt cu contributiile sociale, care la noi functioneaza tot ca niste taxe de fapt. Pana la urma ies mai mici decat in Suedia, dar nu la coada clasamentului.