Ce injecţii anticriză are Guvernul în servietă

SPARGEREA CNADNR Printre măsurile prioritare se numără ÅŸi divizarea Companiei NaÅ£ionale pentru Autostrăzi ÅŸi Drumuri NaÅ£ionale (CNADNR) în două entităţi. NemulÅ£umit de ritmul în care lucrează Bechtel, Radu Berceanu doreÅŸte, de asemenea, ca gigantul american să construiască doar sectorul cuprins între Tårgu-MureÅŸ ÅŸi graniÅ£a maghiară, restul tronsoanelor urmånd să fie scoase la licitaÅ£ie. Pånă la 1 martie, ministrul transporturilor are în vedere modificarea legislaÅ£iei din domeniul licitaÅ£iilor ÅŸi contestaÅ£iilor, astfel încåt să se scurteze timpul dedicat alocării unor lucrări. Deschiderea primilor 54 km din Autostrada Transilvania (Cåmpia Turzii-Gilău), înfiinÅ£area Companiei NaÅ£ionale Aeroportuare BucureÅŸti (Otopeni ÅŸi Băneasa) ÅŸi Companiei NaÅ£ionale Aeroportuare Banat (TimiÅŸoara ÅŸi Arad) se află, de asemenea, pe lista de priorităţi.

ANALIZA SITUAÅ¢IEI DIN MINISTER
„PACTUL PENTRU AUTOSTRÄ‚ZI“
DIVIZAREA CNADNR
SCURTAREA AUTOSTRÄ‚ZII BECHTEL
SCHIMBAREA LEGISLAÅ¢IEI PRIVIND LICITAÅ¢IILE

Dezvoltare regională: fără birocraţie

SCURTAREA TERMENELOR Å¢inånd cont de obstacolele întåmpinate în implementarea Programului OperaÅ£ional Regional, cum ar fi capacitatea administrativă limitată a autorităţilor publice locale de identificare ÅŸi pregătire a proiectelor, perioadele lungi de evaluare sau necorelarea iniÅ£iativelor legislative care au condus la modificări ale ghidului solicitantului, ministerul are în vedere scurtarea termenelor de evaluare ale proiectelor, acordarea unui sprijin mult mai consistent beneficiarilor, prin finanÅ£area documentaÅ£iilor tehnico-economice ale investiÅ£iilor propuse, precum ÅŸi realizarea unei coordonări eficiente cu instituÅ£iile implicate în implementarea politicii de coeziune.

FONDURI SUPLIMENTATE ÃŽn ceea ce priveÅŸte domeniul lucrărilor publice ÅŸi locuinÅ£elor, obiectivele principale vizează mărirea fondului locativ, creÅŸterea calităţii locuirii ÅŸi îmbunătăţirea calităţii vieÅ£ii atåt în mediul rural, cåt ÅŸi în cel urban, prin dezvoltarea infrastructurii de bază. Una din primele măsuri pe care le va lua ministrul de resort va fi restructurarea întregului portofoliu de programe ÅŸi consolidarea programelor viabile pe două direcÅ£ii: infrastructura de interes local ÅŸi regional ÅŸi locuinÅ£ele. O altă iniÅ£iativă este dublarea fondurilor pentru programul de reabilitare termică, la 100 de milioane de lei. Ministerul doreÅŸte creÅŸterea cotei contribuÅ£iei guvernamentale pentru reabilitarea termică de la 37%, cåt este în prezent, la 50%. Prin această majorare, contribuÅ£ia proprietarilor se va reduce semnificativ, ceea ce ar face întregul program de reabilitare mult mai accesibil.

Absorbţia fondurilor europene
Mărirea fondului locativ
Îmbunătăţirea infrastructurii
Reabilitarea termică a clădirilor

Finanţe: austeritate pe toată linia

PLAFONAREA SALARIILOR Reducerea cheltuielilor bugetare prin măsuri care să limiteze cheltuielile de funcÅ£ionare a administraÅ£iei publice este una dintre priorităţile Ministerului FinanÅ£elor. ÃŽn acest sens, au fost emise mai multe ordonanÅ£e, cum ar fi cea prin care se blochează ocuparea posturilor vacante din instituÅ£iile publice pånă la 31 decembrie 2009 ÅŸi cea prin care se stabilesc plafoane la remunerarea conducătorilor ÅŸi adjuncÅ£ilor conducătorilor autorităţilor ÅŸi instituÅ£iilor publice. Prin aceste măsuri se urmăreÅŸte asigurarea cu prioritate, prin Legea bugetului de stat pe 2009, a sumelor necesare cofinanţării proiectelor de investiÅ£ii realizate din fonduri europene nerambursabile, precum ÅŸi a cofinanţării programelor europene pentru agricultură ÅŸi dezvoltare rurală. ÃŽn primă fază, se va crea un fond de rezervă pentru cofinanÅ£area proiectelor, care, apoi, se va restitui.

MĂSURI DE POLITICĂ MONETARĂ Pentru relansarea creditului neguvernamental, vor fi luate măsuri de politică monetară în vederea evitării stagnării creditelor acordate populaţiei şi agenţilor economici.

COTA UNICÄ‚ Pentru atragerea investiÅ£iilor străine este mai importantă menÅ£inerea cotei unice, astfel încåt să se asigure un mediu predictibil ÅŸi stabil deoarece, de regulă, investitorul îşi face planuri pe termen mediu ÅŸi lung.

CAPITALIZAREA BÄ‚NCILOR DE STAT CreÅŸterea exporturilor ÅŸi asigurarea finanţării sectorului IMM se vor asigura prin măsuri vizånd capitalizarea Eximbank, majorarea capitalului CEC Bank ÅŸi capitalizarea Fondului naÅ£ional de garantare a creditelor pentru IMM-uri. Dacă Romånia nu va realiza un ritm înalt de creÅŸtere a exporturilor, va avea o balanţă de plăţi deficitară.

Reducerea cheltuielilor bugetare
Relansarea procesului de creditare
Creşterea gradului de absorbţie a fondurilor UE
Menţinerea cotei unice
CreÅŸterea exporturilor

Economie: energie sigură

SECURITATEA ENERGETICÄ‚ Domeniul energetic a devenit una dintre cele mai importante priorităţi ale cabinetului Boc, mai ales în contextul problemelor legate de alimentarea cu gaze. De altfel, unul dintre obiectivele principale ale guvernului este „asigurarea securităţii energetice a ţării“. Ministrul economiei, Adriean Videanu, spune că, pentru a atinge acest deziderat, trebuie, printre altele, înfiinÅ£ată o companie energetică naÅ£ională, dar în subordinea instituÅ£iei sale, nu a AVAS. De asemenea, el crede că Romånia trebuie să profite de o „oportunitate deschisă“ privind gazul natural lichefiat ÅŸi de proiectul gazoductului Nabucco, dar ÅŸi să acorde un rol mai important energiilor regenerabile. „Au existat tentative de privatizare a complexurilor energetice. Tot ce este resursă energetică trebuie, însă, să rămånă la stat“, arată demnitarul.

ACCIZE Videanu a mai dezvăluit că se discută posibilitatea renunţării la accize pentru biocarburanţi şi că doreşte desecretizarea contractelor dintre Nuclearelectrica şi Hidroelectrica şi o serie de furnizori privaţi.

COMPANIE ENERGETICÄ‚ NAÅ¢IONALÄ‚ LA M.E.
RESURSELE ENERGETICE RÄ‚MÅN LA STAT
DESECRETIZAREA CONTRACTELOR
CREÅžTEREA SECURITÄ‚Å¢II ENERGETICE

Agricultură: recoltă de fonduri UE

CREDITE PENTRU FERMIERI Deoarece agricultura beneficiază de fonduri europene de peste opt miliarde de euro, în perioada 2007-2013, Ministerul Agriculturii ÅŸi-a propus să îmbunătăţească gradul de absorbÅ£ie. ÃŽn acest sens, pentru a debloca creditele necesare cofinanţării, în prezent băncile acordånd destul de greu aceste împrumuturi, ministerul va garanta creditele din fondul de garantare pe care îl are la dispoziÅ£ie. „IntenÅ£ionăm să încheiem un acord cu două bănci de stat: CEC ÅŸi Eximbank, care ne pot susÅ£ine să stimulăm accesarea fondurilor europene. Suntem deschiÅŸi la astfel de discuÅ£ii cu orice bancă care se arată interesată“, ne-a declarat ministrul Ilie Sårbu. De asemenea, AgenÅ£ia de Plăţi ÅŸi IntervenÅ£ie pentru Agricultură, prin care subvenÅ£iile de la bugetul UE ajung la fermieri, reprezintă prioritatea zero.

PROCEDURI SIMPLIFICATE Åži tot prioritar este ÅŸi programul de împădurire, pe care îl va desfăşura Regia NaÅ£ională a Pădurilor. Se va începe cu o inventariere a pepinierelor din întreaga Å£ară, urmånd să fie promovată o ordonanţă de urgenţă care va simplifica procedurile de expropriere, în interes naÅ£ional, a terenurilor abandonate ÅŸi care urmează să fie împădurite. „Săptămåna viitoare, vom finaliza programul naÅ£ional de irigaÅ£ii ÅŸi îmbunătăţiri funciare, astfel încåt seceta ÅŸi inundaÅ£iile să nu ne mai prindă pe picior greÅŸit“, a mai spus Sårbu.

DEBLOCAREA FONDURILOR În ceea ce priveşte deblocarea fondurilor SAPARD, ministerul îşi va intensifica eforturile pentru a răspunde cerinţelor Bruxelles-ului. Comisia Europeană a anunţat, în iulie anul trecut, sistarea plăţilor pentru programul SAPARD, aproximativ 200 de milioane de euro, din cauza unor deficienţe ale sistemului de management.

Absorbţia fondurilor europene
Împădurire
Program naţional de irigaţii
Deblocarea fondurilor SAPARD

Comunicaţii: Internet

ADMINSTRAÅ¢IE ONLINE „Transformarea Minsterului ComunicaÅ£iilor ÅŸi Tehnologiei InformaÅ£iei în Ministerul ComunicaÅ£iilor ÅŸi Societăţii InformaÅ£ionale nu reprezintă o simplă  schimbare de denumire, ci o schimbare profundă de viziune“, spune ministrul Gabriel Sandu. El vizează, printre altele, realizarea unei platforme informaÅ£ionale naÅ£ionale intitulate „e-romania“, avånd ca părÅ£i componente „e-guvernare“, „e-administratie“, „e-taxe“, „e-justitie“, „e-sanatate“, „e-turism“, „e-educatie“, „e-cultura“ ÅŸi „e-urgenta“, care vor oferi cetăţenilor posibilitatea de a accesa direct  serviciile publice informatizate.

INTERNET LA SATE Sandu afirmă că în fruntea listei de măsuri urgente sunt ÅŸi creÅŸterea ratei de implementare a serviciilor de internet ÅŸi extinderea numărului de localităţi rurale care au acces la reÅ£eaua de comunicaÅ£ii de bandă largă. Ministrul arată că, de exemplu, 92% din localităţile din Vaslui nu au nici un furnizor de astfel de servicii, iar în Alba proporÅ£ia este de 87%. El a mai precizat că MCSI are ca prioritate absorbÅ£ia cåt mai rapidă ÅŸi mai eficientă a fondurilor comunitare, precum ÅŸi identificarea soluÅ£iilor la problemele cu care se confruntă companii precum PoÅŸta Romånă ÅŸi SNRR.

ABSORBÅ¢IA RAPIDÄ‚ ÅžI EFICIENTÄ‚ A FONDURILOR UE
ATENŢIE SPORITĂ ACORDATĂPOŞTEI ROMÂNE
CREÅžTEREA RATEI DE PENETRARE A INTERNETULUI
EXTINDEREA ACCESULUI LA INTERNET BROADBAND
E-ROMANIA - CEL MAI MARE PORTAL INTERACTIV

Muncă: bani pentru pensii

DEFICITUL BUGETULUI DE PENSII Principalul obiectiv al Ministerului Muncii, Familiei ÅŸi ProtecÅ£iei Sociale va fi, în 2009, menÅ£inerea punctului de pensie la 45% din salariul mediu brut. „Una dintre marile provocări la care va trebui să fac faţă va fi legată de deficitul bugetului de pensii. Nu am dubii că va fi nevoie de transferuri importante de la bugetul de stat, dar sper să le menÅ£inem în termeni rezonabili“, a explicat ministrul Marian Sårbu.

ÅžOMAJ O altă provocare importantă este piaÅ£a muncii, care ar putea fi afectată de criza economică. „PiaÅ£a muncii va avea nevoie de flexibilitate, dar ÅŸi de măsuri specifice“, a spus Sårbu. Åži domeniul ajutoarelor sociale se află în atenÅ£ia demnitarului. „Pånă acum, romånii care lucrau în străinătate au transferat în Å£ară sume importante de bani, ceea ce a diminuat intervenÅ£ia statului prin asistenţă socială. Anii următori ar putea să nu mai fie aÅŸa fericiÅ£i“, a precizat el.

VENITUL MINIM GARANTAT Marian Sårbu a mai arătat că intenÅ£ionează să redeschidă discuÅ£iile cu partenerii sociali în luna ianuarie. El este de părere că statul ar trebui să se retragă din Consiliul Economic ÅŸi Social. Printre obiectivele pe termen scurt se numără ÅŸi schimbarea organigramei ministerului ori verificarea modului în care venitul minim garantat mai are eficacitate socială ÅŸi dacă acesta „Å£inteÅŸte într-adevăr către familiile cu nevoi“. ÃŽn ceea ce priveÅŸte deciziile deja luate, pot fi enumerate plafonarea indemnizaÅ£iei pentru mame sau amånarea introducerii pensiei minime.

MENÅ¢INEREA PUNCTULUI DE PENSIE LA 45% DIN SALARIU
MENÅ¢INEREA FLEXIBILITÄ‚Å¢II PIEÅ¢EI MUNCII
NEGOCIERI CU PARTENERII SOCIALI
MODIFICAREA ORGANIGRAMEI

IMM-uri: competitivitate

SIMPLIFICARE Ministerul a depus deja un proiect pentru finanÅ£area, prin Programul OperaÅ£ional Dezvoltarea Capacităţii Administrative, a elaborării acestei strategii integrate pentru domeniul IMM-urilor. Pentru stimularea accesării fondurilor europene se lucrează la modificarea ghidurilor solicitantului, astfel încåt, la următoarele apeluri de proiecte, acestea să vină în ajutorul IMM-urilor cu prevederi mai simple ÅŸi cu birocraÅ£ie redusă. Tot pentru o mai bună absorbÅ£ie a fondurilor nerambursabile, ministerul ÅŸi-a propus ca, într-o perioadă cåt mai scurtă să încheie evaluarea proiectelor depuse ÅŸi să încheie contractele cu beneficiarii. Pånă în prezent, ministerul a  aprobat 181 de proiecte (163 la operaÅ£iunea de investiÅ£ii mici ÅŸi 28 la operaÅ£iunea de consultanţă), care aÅŸteaptă avizul Autorităţii de Management pentru semnarea contractelor.

COFINANŢARE Tot pentru a sprijini IMM-urile este conturată o serie de programe finanţate din bugetul de stat, programe a căror finanţare este ceva mai redusă, la nivel de proiect, dar reprezintă un sprijin de care firmele au cu adevărat nevoie, timpii de acordare a sumelor fiind mai scurţi, în condiţiile în care lanţul aprobărilor este şi el mai redus. Este vorba de următoarele programe de finanţare:
• Programul naÅ£ional multianual pe perioada 2002-2011 pentru susÅ£inerea meÅŸteÅŸugurilor ÅŸi artizanatului, cu un buget de 4.000.000 de lei
• Program pentru sprijinirea transferului afacerilor, cu un buget propus de 500.000 de lei
• Programul naÅ£ional multianual pe perioada 2005-2011 pentru dezvoltarea culturii antreprenoriale în råndul femeilor manager din sectorul IMM, cu un buget de 500.000 de lei
• Programul pentru dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale în råndul tinerilor ÅŸi facilitarea accesului acestora la finanÅ£are - START, cu un buget propus de 29.000.000 de lei
• Program de dezvoltare a activităţilor de comercializare a produselor ÅŸi serviciilor de piaţă, cu un buget de 23.000.000 de lei
• Program pentru sprijinirea dezvoltării IMM prin acordarea de fonduri pentru investiÅ£iile realizate din profit, în limita impozitului pe profit, cu un buget propus de opt milioane de lei.

Stimularea dezvoltării pieţei de capital
Strategii de susţinere a IMM-urilor pe pieţele externe
Accelerarea reformelor şi diminuarea birocraţiei
Susţinerea IMM-urilor să devină competitive
Promovarea unui mediu concurenţial corect

CE SPUNE MEDIUL DE AFACERI

DRAGOÅž PÃŽSLARU, GEA STRATEGY & CONSULTING
„Cånd am văzut, la început, în programul de guvernare, prognoza macroeconomică, m-am îngrozit ÅŸi am sperat că totul este din cauză că cei care l-au elaborat nu au avut acces la cifrele reale. Ulterior, au avut loc rectificări, ceea ce a demonstrat, că, totuÅŸi, noii guvernanÅ£i nu sunt de pe altă planetă, ceea ce e un lucru bun“, consideră unul dintre cei mai importanÅ£i membri ai Grupului pentru Economie Aplicată (GEA) ÅŸi manager general al companiei de consultanţă GEA Strategy & Consulting, DragoÅŸ Pîslaru. ÃŽn ceea ce priveÅŸte primele măsuri ale ministerelor-cheie din cabinetul Boc, acesta spune că, în mare, este de acord cu ideile promovate pånă acum, menite a degreva bugetul de stat de o serie de cheltuieli. „TotuÅŸi, sunt måhnit de modul în care sunt puse în aplicare respectivele iniÅ£iative - se lucrează din nou pe genunchi, fără o dezbatere publică anterioară, fără respectarea regulilor procedurale stabilite prin HG nr. 1.226/2007 ÅŸi nr. 1.361/2006, care spun că, atunci cånd un act legislativ are impact asupra bugetului, trebuie însoÅ£it de o analiză de impact“, explică Pîslaru. El spune că, dacă s-ar aplica legislaÅ£ia, decizii precum cea a interzicerii cumulării pensiei ÅŸi salariului de la stat ar fi anulate.

CRISTIAN PÂRVAN, SECRETAR GENERAL, AOAR
„Măsurile importante se cam lasă aÅŸteptate. Sperăm ca, de săptămåna aceasta începånd, să fie discutat serios bugetul pe 2009, în concordanţă cu obiectivele prioritare ale fiecărui domeniu“, afirmă omul de afaceri Cristian Pårvan, secretarul general al AsociaÅ£iei Oamenilor de Afaceri din Romånia. El crede că principala problemă a momentului o reprezintă „această adevărată litanie naÅ£ională, cånd se discută doar despre ce ÅŸi cine să mai primească de la stat“. „Dacă se menÅ£ine această atmosferă de presiune socială disproporÅ£ionată faţă de posibilităţi ÅŸi dacă îşi va consuma resursele pe acelaÅŸi tip de discurs, Guvernul va avea probleme. Din fericire, există ÅŸi un element pozitiv, respectiv reacÅ£ia sindicatelor din marile companii gen Arcelor Mittal sau Dacia, care au arătat că au înÅ£eles situaÅ£ia prin care trece economia. Dacă ÅŸi bugetarii ar înÅ£elege că trebuie să dea dovadă de puÅ£ină răbdare pånă repornesc motoarele creÅŸterii, lucrurile vor merge bine“, e de părere Pårvan.

MARIANA CÂMPEANU, FOSTUL MINISTRU AL MUNCII
„OrdonanÅ£a privind cumulul pensie-salariu nu va face nici o economie bugetului de stat, ci dimpotrivă, va aduce un deficit bugetului de asigurări sociale“, susÅ£ine fostul ministru al Muncii, Mariana Cåmpeanu. Aceasta reaminteÅŸte că instituÅ£iile de stat nu pot încheia convenÅ£ii civile. „ÃŽn plus, aceste convenÅ£ii îţi permit să plăteÅŸti cåt vrei, ceea ce ar putea conduce la o serie de ilegalităţi“, este de părere Cåmpeanu. Fostul membru al cabinetului Tăriceanu consideră că: „Dacă se dorea înlăturarea unor abuzuri se putea specifica clar că se exceptează persoanele care au ieÅŸit la pensie la termen. Acestea au contribuit personal la sistemul public de pensii, în schimb cele care au ieÅŸit la pensie pe legi speciale primesc bani de la buget“. OrdonanÅ£a a fost contestată de numeroase categorii profesionale, cum ar fi: medici, actori, profesori ÅŸi asistenÅ£i sociali ÅŸi maternali.