Unele, precum reducerea salariilor, tăierea bonusurilor sau acordarea de concedii fără plată forţate, au fost puse în practică încă de la începutul crizei globale, iar altele, cum sunt trecerea angajaţilor pe PFA (Persoană Fizică Autorizată) şi reducerea timpului săptămânal de lucru, s-au răspândit rapid în a doua jumătate a anului trecut. Apoi, deşi externalizarea serviciilor era o practică utilizată de ani buni de companiile autohtone, în ultima perioadă, a devenit aproape nelipsită, spune Camelia Slivineanu, membră în conducerea asociaţiei de resurse umane HR Club.
Amputarea bonusurilor
Externalizarea, crede Camelia Slivineanu, are o serie de avantaje: pe lângă reducerile consistente de cheltuieli, „costurile fixe se transformă în costuri variabile, firma îşi concentrează resursele acolo unde are mai multă nevoie, iar unele riscuri sunt preluate de companiile prestatoare de servicii.“
Aşa cum am simţit cei mai mulţi dintre noi pe propria piele, beneficii pe care în urmă cu peste un an le consideram fireşti, precum trainingurile, teambuildingurile sau cadourile primite de sărbători sau aniversări, au trecut în uitare. Pe alocuri, companiile au exagerat, dovadă că una din zece organizaţii a renunţat la acordarea de cafea şi băuturi răcoritoare angajaţilor, măsură care a avut, însă, un impact financiar minor. Apoi, spune Ruxandra Stoian, 40% din companiile din sectorul bancar au decis că o soluţie eficientă pentru economisire ar fi să nu le mai permită angajaţilor primirea de credite cu dobândă preferenţială, măsură cu rezultate îndoielnice, de asemenea. Totuşi, există şi un segment neafectat: „abonamentele la clinicile medicale private nu au suferit modificări, în cele mai multe dintre cazuri ele fiind păstrate la nivelul celor din 2008“, potrivit reprezentantei PwC.
Reversul medaliei
Evident, orice tăiere a costurilor are ca rezultat demotivarea angajaţilor şi, atunci când nu este făcută ca la carte, poate da naştere la tensionarea periculoasă a relaţiilor dintre management şi echipa de angajaţi. Ultimele luni, în care, din cauza dificultăţilor financiare neprevăzute, companiile au fost nevoite să adopte de pe o zi pe alta decizii de restructurare, au făcut ca cele mai multe astfel de măsuri să fie luate pe genunchi.
Totuşi, căi pentru eficientizarea procesului există. „Demotivarea este cu atât mai mare cu cât angajatul este atins în aspecte ce asigură satisfacerea nevoilor sale de bază, în acest caz fiind vorba de salariu şi de prime. Vor fi, însă, mai puţin dezamăgiţi dacă li se va tăia din bugetul de training, coaching, din beneficii din categoria de lux sau nu foarte imediate, de exemplu abonamentele la sala de gimnastică sau trecerea de la un abonament telefonic la un operator telecom la un altul din motive de eficienţă financiară“, spune Mădălina Bălan, managing partner al companiei de consultanţă în resurse umane HART, care a asistat, în ultimul an, un număr mare de companii de-a lungul procesului de restructurare a cheltuielilor de personal.
Potrivit specialiştilor contactaţi de Capital, o altă măsură la care se pot aştepta salariaţii anul acesta este concedierea urmată imediat de reangajarea pe perioadă determinată, adoptată tot mai fervent în ultimele trei luni.
În urma acestor măsuri, avantajul angajatului este păstrarea slujbei, în condiţiile în care o treime din firme şi-au redus personalul în ultimul an.
Ruxandra Stoian, partner, director Resurse Umane, PwC
Eficienţa metodelor depinde de situaţia financiară a companiei. În cazul unei firme cu pierderi imense, reducerea organigramei e prima soluţie.
Dana Barbu, HR Manager Provident, membru HR Club
Metode valabile în 2009
Plata salariilor sub alte forme decât pe cartea de muncă, cel mai frecvent prin trecerea angajaţilor pe PFA. Măsură de pe urma căreia compania nu are decât de câştigat: poate să înceteze contractul cu PFA fără alte obligaţii şi nu se mai preocupă de plata lunară a contribuţiilor la asigurările sociale şi la fondurile speciale. Pentru angajat, lucrurile stau, evident, mai rău: între altele, nu mai beneficiază în mod obligatoriu de concediu de odihnă şi nu i se plătesc orele suplimentare. Totuşi, de obicei, transformarea în PFA aduce după sine un venit lunar sensibil mai mare decât cel anterior, dar şi posibilitatea colaborării cu mai multe firme concomitent.
Reducerea salariilor, tăierea (adesea, în totalitate) a beneficiilor, eliminarea retribuţiilor pentru orele suplimentare sau compensarea lor cu zile libere şi eliminarea comisioanelor de performanţă, mai ales în vânzări. Este una dintre cele mai eficiente căi de reducere a cheltuielilor de personal, dar induce şi cele mai numeroase „efecte adverse“, în special scăderea vizibilă a productivităţii şi loialităţii angajaţilor.
Am fost in anii 90 lipsiti de datorii,somaj zero,emigrari si apatrizi cativa,boschetari putini,sinucigasi ici-colo,borfasi tinuti in frau, bani multi si produse putine,pe liste.In 2010 am ajuns ultimii in UE si in lumea civilizata;umiliti mereu,de-ai nostri la alegeri,de altii din afara,cu PFA-uri si alte masuri care sa le asigure profituri maxime (demolari,vanzari la fier vechi,importuri de seconduri s.a smecherii).De ce am ajuns aici,ca puturosii de pe lume nu suntem?!
Infiintati-va PFA, la spatiu treceti prin notariat cu cineva care are in proprietate spatiu, fiecare pe domeniul pe care vrea sa activeze si se pricepe, apoi lucrati pe acte numai cu persoanele juridice, cu persoanele fizice lucrati fara acte, dar asigurati garantie numai intre voi, chiar si pe un formular intern. Merge treaba de bubuie!
eu spun...sa nu-i mai concedieze si nici sa nu-i trimita in somaj pe romani...sa-i impuste dupa ce-si vor plati si glontul....si atunci au scapat de ei....nu trebuie sa le mai plateasca nici somaj, si pe pensionari la fel...si au scapat si de gindul pensiilor...
În afara celor 100.000 de şomeri anunţaţi din sectorul bugetar, aproape 200.000 de angajaţi din sectorul privat ar putea rămâne şomeri între 1 şi 15 februarie dacă Guvernul nu va decide prelungirea perioadei de şomaj tehnic.
Lideri ai patronatelor din diverse domenii, citaţi de România Liberă, spun că şomajul va lovi şi în 2010 industria uşoară, construcţiile, metalurgia şi petrochimia, deoarece procedura şomajului tehnic a fost pînă acum colacul de salvare împotriva disponibilizărilor masive.
Un exemplu, citat de Curentul, arată că doar sectorul construcţiilor a „produs“ anul trecut 70.000 de şomeri şi acest număr continuă să crească. Aceasta deoarece, după cum arată Curierul Naţional, firmele sînt aproape blocate de lipsa celor 1,2 miliarde de euro pe care îi au de luat de la stat.
Gîndul a pus cap la cap cifrele referitoare la şomaj vehiculate chiar de miniştri şi de liderii sindicali, şi a reieşit că, în scenariul cel mai prost, circa 300.000 de angajaţi şi-ar putea pierde locurile de muncă, o treime dintre aceştia fiind din sectorul de stat. Evenimentul Zilei prezintă însă un scenariu şi mai pesimist, care rezultă dintr-un sondaj de opinie, şi care arată că unul din trei români ar putea ajunge şomeri anul acesta.
Preşedintele Cartel Alfa, Bogdan Hossu, citat de Bursa, se declară contrariat de măsura anunţată de Guvernul Boc de a „deschide robinetul disponibilizărilor“ în 2010, deşi ar putea să reducă 118.000 de posturi din sistemul bugetar ce sunt în acest moment vacante, dar trecute în buget.
Iar premierul Emil Boc, le-a transmis voalat un avertisment miniştrilor Finanţelor şi Muncii pentru că s-au grăbit să anunţe 100.000 de disponibilizări în sistemul bugetar fără o analiză prealabilă, susţine România Liberă. În aceste condiţii, potrivit Ziua, sindicaliştii din administraţie strâng deja semnături pentru demararea grevei generale.
Pentru orice roman sanatos la cap, va rog sa emigrati, nu mai exista solutie de revenire a acestei tari...fuck you Romania ..