Din cauza soluţiilor tehnice limitate din acea perioadă, prima încercare efectivă de realizare a canalului a început în anul 1949, însă fără asigurarea unor condiţii corespunzătoare de execuţie. Proiectul a fost demarat de către secretarul general al Partidului Comunist Român, Gheorghe Gheorghiu-Dej, sub presiunea exercitată liderului sovietic Iosif Visarionovici Stalin, şi se baza pe consultanţa URSS.
Prima încercare, primul eşec
Traseul proiectului de la jumătatea secolului trecut urmărea talvegul văii Carasu până în zona Poarta Albă, iar în continuare Valea Nazarcea. Lucrările au fost oprite însă în anul 1953, la câteva luni după moartea lui Stalin. Un alt motiv pentru sistarea proiectului l-a reprezentat difuzarea pe posturile de radio Europa Liberă, Vocea Americii şi BBC a unor detalii legate teroarea din lagarele de muncă de la Canal.
Fuseseră realizaţi numai 3 kilometri de canal, datorită organizării defectuoase, cu toate că aproape în orice moment , munceau circa 60.000 de oameni. Săpăturile realizate în perioada 1950-1953 au fost valorificate ulterior, începând cu anul 1959, în cadrul Complexului de Irigaţii „Mircea Vodă”.
Zeci de mii de morţi pe 3 kilometri
Singurul aspect memorabil din acea perioada de început a lucrărilor la Canalul Dunăre – Marea Neagră este faptul că autorităţile comuniste ale vremii, la indicaţiile Moscovei, au organizat o serie de colonii de muncă forţată, unde erau trimişi adversarii politici căzuţi în dizgraţie. „Îi aduni la un loc pe burghezi, scapi de grija lor şi faci şi o treabă”, i-ar fi spus Stalin lui Gheorghiu-Dej, conform unor surse istorice.
O treime (19.000 de oameni) dintre cei prezenţi tot timpul pe şantier (aproape 60.000 de oameni) erau deţinuţi politici, astfel încât primul şantier de construcţie a canalului a reprezentat mai degrabă locul unei tragedii. Zeci de mii de oameni au murit.
„Am fost îmbarcaţi în vagoane dubă, cu hrană rece pe 2 zile. [...] Acolo am stat înghesuiţi 3 zile, până am trecut Dunărea şi am ajuns la colonia cea mai mare a canalului, şi anume Poarta Albă. Aici erau în mod constant cam 12.000 de deţinuţi, spre deosebire de celelalte vreo 15 colonii penitenciare de pe canal, care aveau efective între 5-7.000 de oameni”, scrie Aurel Popa în capitolul XIV al cărţii „Sub semnul Gulagului”. Potrivit memoriilor acestuia, munca la canal a fost deosebit de grea, în special în perioada 1950-1952.
„Raţia de pâine era de 750 g pe zi, iar ziua de muncă de 12 ore, plus corvezile când ne venea rândul. [...] Munca la roabă era considerată cea mai grea, din toate cele de la canal. Norma era 4 mc de dislocat şi transportat în cele 12 ore de lucru. [...] Restul hranei era lipsită de valoare nutritivă, fiind când varză fiartă, când ceapă fiartă, rar alimente consistente cum ar fi arpacaşul, fasolea sau cartofii”, dezvăluie Aurel Popa în cartea sa.
După 20 de ani
Lucrările la Canal au fost reluate în urma unor noi analize şi studii întocmite în perioada 1968-1972. Acestea au fundamentat hotărârea luată în iunie 1973, privind realizarea canalului navigabil între Dunăre şi Marea Neagră.
O lună mai târziu, Institutul de Proiectări Transporturi Auto, Navale şi Aeriene (IPTANA) a fost desemnat proiectant general al canalului navigabil. Proiectarea a fost declanşată în trimestrul al treilea din 1973, iar în primul trimestru 1976 au început lucrările de bază.
În 1983, pe măsură ce unele lucrări erau finalizate la canalul principal, o parte din muncitori şi mijloacele de excavat au fost transferate la canalul navigabil Poarta Albă – Midia-Năvodari. Aceasta reprezintă ramura de nord a canalului principal, care leagă platforma industrială şi portul maritim de la Midia cu Canalul Dunăre - Marea Neagră.
Un proiect titanic
Nicolae Ceauşescu a inaugurat, în 26 mai 1984, calea navigabilă Cernavodă – Constanţa „Magistrala Albastră”, iar în anul 1987 a fost deschisă traficului naval şi ramura de nord, Poarta Albă – Midia-Năvodari.
„Magistrala Albastră” (64,4 km) ocupă „numai” locul 3 ca lungime în lume, după Suez (192 km) şi Panama (77 km). Totuşi, pentru realizarea canalului românesc s-a excavat cu 25 de milioane de metri cubi mai multă rocă şi pământ decât în cazul Suezului şi cu 140 de milioane de metri cubi mai mult decât la Canalul Panama.
În plus, România a plătit şi cel mai mare preţ: circa 2,2 miliarde de dolari (30 de miliarde de lei la acea vreme), comparativ cu 100 milioane de dolari în perioada 1856-1869 pentru Suez şi 387 milioane de dolari în perioada 1903-1914 pentru Canalul Panama.
65 de kilometri de efort
În perioada de vârf (1983-1984), la construcţia canalului Dunăre - Marea Neagră au lucrat simultan 32.000 de oameni. Ei au folosit 700 de excavatoare de diferite capacităţi, 5.000 de basculante şi 600 de buldozere. La acestea se adaugă unităţile de întreţinere şi reparaţii.
Pentru a realiza canalul şi ramura sa nordică au fost excavate peste 300 de milioane de metri cubi de rocă şi pământ, au fost turnate 5 milioane de metri cubi de betoane simple şi armate. La toate acestea se adaugă lucrările conexe şi colaterale: şase poduri şi zeci de kilometri de drumuri şi căi ferate.
Lungimea căii navigabile este de 64,4 km pentru canalul principal şi de 31,2 km pentru cel secundar. Lăţimea canalului variază între 70 şi 90 de metri, iar adâncimea este de 7 metri, respectiv 5,5 metri pentru braţul secundar.
De-a lungul canalului principal sunt trei porturi (Cernavodă, Medgidia şi Basarabi) şi două ecluze (Cernavodă şi Agigea), iar la ieşirea în mare se racordează la portul Constanţa Sud. În cazul braţului secundar, porturile existente sunt Ovidiu şi Luminiţa, iar ecluzele sunt poziţionate la Ovidiu şi Midia.
Un canal prea puţin utilizat
Până în 1990, canalul putea fi folosit numai de către România. Totuşi, chiar dacă de atunci traficul naval nu mai este restricţionat, canalul nu a fost folosit nici măcar la jumătate din capacitatea sa de transport. Traficul maxim posibil pe canalul principal este de circa 75-80 de milioane de tone anual.
Cel mai „încărcat” an din istorie a fost 2005, când pe „Magistrala Albastră” au fost înregistrate 31,96 de milioane de tone capacitate transportată, atât în regim intern, cât şi extern. Anul trecut au fost transportate 29,62 milioane.
Traficul total a crescut constant din 1991, când a fost înregistrat nivelul minim de după Revoluţie (9,41 de milioane de tone), până la peste 20 de milioane de tone în 1996 şi nu a mai scăzut sub acest nivel până în acest an, când la 10 luni se înregistrează 17,20 de milioane de tone.
Canalul scurtează cu 400 de kilometri distanţa de la Marea Neagră la porturile din Europa Centrală, evitând astfel marele cot al Dunării format în Dobrogea.
Investiţia va fi amortizată peste 600 de ani, durerea celor care au suferit la Canal, niciodată
Estimările iniţiale prevedeau recuperarea investiţiei într-un interval de 50 de ani. Totuşi, după 25 de ani de la inaugurare, realitatea este cu totul alta. Dat fiind traficul redus şi costurile imense pentru realizarea canalului, investiţia pentru acest proiect va putea fi recuperată abia peste 600 de ani, conform estimărilor efectuate în urmă cu 4 ani de către Administraţia Canalelor Navigabile. Mai mult, analizele nu includ şi cheltuielile de întreţinere şi reparaţii.
Situaţia este agravată şi de faptul că primul an de profit al canalului a fost abia 2005. Suma de un milion de euro a fost, însă, direcţionată spre modernizare. De atunci, profitul anual s-a menţinut la un nivel relativ constant.
Odată cu deschiderea canalului Main - Rin în anul 1992, Portul Constanţa a fost legat, prin relaţia Dunăre - Mein - Rin de Marea Nordului şi Rotterdam, cel mai mare port din lume. Acest lucru înseamnă că odată cu intensificarea traficului naval pe această rută, România va încasa din ce în ce mai mult din taxele percepute operatorilor. Banii vor echilibra, în timp, investiţiile financiare în proiect, dar nu vor compensa niciodată suferinţa celor trimişi să sufere şi să moară la Canal în perioada comunistă.
in conditiile in care se vor inchide celelalte brate ale Dunarii si se vor pune taxe uriase pentru tranzitul navelor. Si era atat de simpla problema rentabilizarii.........
Adâncimea braţului principal este 7 metri; adâncimea "bara" la Sulina e de 23 picioare (7,59 m.) deci e mai mare decât adâncimea canalului . Ce se-ntâmplă iarna când îngheaţă canalul şi nu se mai navighează? Dece mineralierele care vin la C-ţa cu minereu de fier descarcă jumătate din capacitatea lor, care e transportată ulterior cu barjele pe canal ? Care e eficienţa financiară a transbordărilor ? Cu căt e mai scump transportul /km. ? Mai sunt multe întrebări care sunt tratate cu indiferenţă sau "discreţie".
In 1969-70 am lucrat la canal in zona poarta Alba la cateva sute de m. de puscariasi pe urmele vechiului canal (50-53) adancimea era cu mult mai mare de 7m. si norma era pentru noi (militari in termen) 4m3 in pamant obisnuit si 3,5 m3 in piatra, mancarea: fidea si marmelada, baie odata pe saptamana la Poarta Alba in penetinciar...Noroc ca eram tineri...
nu suntem in stare sa construim un stadion sau o autostrada decat cu cateva miliarde de euro. Chestia asta mi se pare flagranta. Fara nici un fel de propaganda comunista si cu pretul dramelor provocate de comunism ROMANIA devenise extrem de periculoasa. Canalul, fier-beton la discretie, otelarii, industria de masini, agricultura etc. Eram periculosi. Dar iata ca dupa 20 de ani cultura manageriala lipsa, neo-comunistii, PROPRIA NOASTRA INCAPACITATE DE ADAPTARE, lacomia au adus Romania unde ii era locul. Ca si mentiune as vrea sa va sugerez sa mentionati care a fost costul sacrificiilor umane si la canalul Suez.
eu cred ca autorul greseste cand spune ca la noi a costat "cel mai mult". Sa nu uitam ce insemna un dolar in secoul 19 sau la inceputul secolului 20. Valoarea lui era mult mai mare. Suezul a fost facut in 1856-1869, da? Adica in perioada in care exista dolarul de aur 1849-1889, http://en.wikipedia.org/wiki/Gold_dollar si el de argint (trade dollar) http://en.wikipedia.org/wiki/Trade_Dollar_(United_States_coin). In 1862 apare primul dolar bancnota. Valoarea lor era alta. S-ar putea ca 100 mil in sex 19 sa insemne muuuult mai mult decat 2,2 mld in ani 60, 70 din sec 20. la fel si sutele de milioane din 1903-1914...
Singurul lucru bun facut de taranisti.
ai vrut sa fii spiritual dar ai dat dovad de un cinism prostesc
POATE UN CARTEL SA FACA ASA CEVA, DACA ESTE UCRAINEAN SAU RUS.
PENTRU CA AR AVEA ALTE INTERESE.
a raas saracul dar daca nu reuseste nimeni sa il ia pe degeaba tot o sa se gaseasca ceva sa faca sa fie "de netrecut" :))
Bine ca nu mai avem flota si nu ne mai costa direct si pe noi toate astea.
Nu ar fi mai bine sa-l vindem pe degeaba ...ca tot nu e prea rentabil... Aceeasi placa o auzeam cu intrega industrie romaneasca ....Nerentabila, fier vechi etc (PETROM,SIDEX,PETROMIDIA ETC).De ce nu spuneti ca fara acest canal si sistemele lui de irigatii Dobrogea ar fi un DESERT. asa cum era pe vremea cand detinutii politici ingrasau pamantul cu propriile trupuri (acum 50 de ani).... Dar ia imaginati-va ca acest canal ajunge pe mana vre-o unui cartel international care ridica taxele la un nivel Imposibil si portul Constanta Sud sucomba pentru ca nimeni nu isi mai permite tranzitul pe canal... Dar ia ganditi-va ca un astfel de interes ar putea sa devina reAlitate in cazul in care portul Constanta si traficul de marfuri pe canal spre europa centrala incepe sa ''Muste '' serios din profiturile porturilor si canalelor din nordul europei.Rin MAIn etc
Bre.. daca vine un cartel international nu are niciun interes sa puna taxe prohibitive, ca oricum traficul pe canalul nostru e mult mai mic decat spera ceasca pentru a aduce profit. Iar la faza cu profitul canalelor din nord, esti vraiste. Pai ce treaba au oamenii de acolo? Aaaa ca e legatura duinare mein rin.. He he si ce? daca nu vii pe canalu asta vii pe sulina si tot acolo ajungi, da ocolesti 400 km.
Povestea cu scutirea a 4.000 de km e o abureala totala. Cine vine din india, australia, si asa mai departe.. est in general... intra pe dunare-marea neagra si asta pentru a nu parcurge 400 km in plus pe sulina. Dar atat! Asta e marea scofala...
Prin acest comentariu le trimit indirect comentarii pentru andrei(12.32) si vasile(10.18)...Probabil ca nu stiau ca celebrul canal data din 1952 de pe vremea lui DEJ,atunci cind l-a intrebat pe STALIN ce sa faca cu gloata revoltata,pentru a evita o baie de singe...Ceausescu a profitat de un proiect neterminat reducind la tacere dizidentii,chiar si soldatii nealiniati doctrinei unicului partid...Tot Ceausescu a vindut evreii si nemtii la pret de scapare a datoriei externe(unde este disparutul miliard de $ din 1989 ??)Neavind evrei si citiva nemti care fac pacturi total aiurea(Klaus si Ciuhandu cu strabunic neamt din partea mamei daca nu stiati..)la ce te poti astepta?Sa vina Udrea (sexy-buzoianca)sa faca turismul??!!La drept vorbind au murit prea multi oameni pentru aceasta megalomanie...
Asa cum Patriciu a facut rentabila Petromidia, Mital a facut rentabil combinatul de la Galati sint convins ca se poate face rentabil si canalul. Insa in Romania sub patronajul statului nu se poate face nimic rentabil.
Sint curios ce o sa fie in tara asta peste 2 luni de zile, nu mai departe.
Trebuie sa invatam sa vindem. Ca sa scoatem bani cu acest canal sunt obligati sa fim negustori, desi romanul nu e nascut pentru negustorie. Insa, cu straduinta, se poate face profitabil. Unde e marketingul ? Cine stie de acest canal pe piata transporturilor de marfa maritime si fluviale ? Ce atractii turistice exista pe canal, pentru excursii turistice ? Ce simplu ar fi sa faca bani cu acest canal pentru evrei sau pentru greci.
Nu stiu daca turismul este neaparat o solutie pentru canal. Dar totul este posibil. Canalul este insa eficient, mai ales zilele astea cind combustibilii au un cost ridicat. Trebuie marita eficienta la intrare-iesire, marketing adecvat si o sa se amortizeze mult mai repede decit se abereaza nenea ziaristul. Aia cu durerea si mortii - asta este, sint file din istoria poporului roman si vom trai cu asta. Asa cum traim si cu taranii impuscati la 1907 - si nu vedem pe nimeni sa fie responsabil pentru asta. Istoria este istorie - buna sau rea nu o putem schimba noi. Putem insa folosi ce ne-a ramas de pe urma ei in folosul nostru si al urmasilor. Si canalul, si casa poporului, si multe altele. Trebuie sa ne oprim din dat din cap si autocompatimire si sa ne mai uitam si inainte. Dar .. cine sa o faca?!! Cei care aleg intre un prost si unul si mai prost? Greu .... :)