Afacerile mari se încheie cu glonţul pe ţeavă

Pe această piaţă a intrat, recent, şi Elan Schwartzenberg (fostul soţ al vedetei TV Mihaela Rădulescu), proprietarul Neocity Group. „Mi-am făcut un domeniu de vânătoare la Brăneşti, identic cu cel de la Balc (care a fost concesionat, până de curând, lui Ion Țiriac, n. red.)“, spune omul de afaceri.

Ilie Carabulea, cel mai bogat sibian, potrivit Top 300 Capital, a început amenajarea unui complex de vânătoare la Crinţ. „L-am populat cu mistreţi, cerbi şi opt ciute, doi căpriori şi zece căprioare”, povesteşte Carabulea. În scurt timp, la Şinteu, Bihor, se va inaugura un ţarc de vânătoare, care se va numi Vila Tirol şi va reprezenta o investiţie româno-austriacă. Țarcul va ocupa un teren cu suprafaţa de 44 de hectare, iar pe jumătate din acesta va fi amenajată o crescătorie de bizoni americani. „În weekend va veni pe aici preşedintele Slovaciei, Ivan Gasparovici“, declară Ovidiu Bârgău, consultantul proiectului.

Peste 20 de domenii private

Cea mai mare parte din fondurile de vânătoare se află în continuare în proprietatea statului român. Asociaţiile judeţene ale vânătorilor şi pescarilor sportivi (AJVPS) controlează cele mai importante fonduri cinegetice ale ţării, managementul fiind asigurat însă de Ministerul Agriculturii.

Periodic, fondurile de vânătoare mari şi foarte profitabile sunt scoase la licitaţie, în schimbul unei redevenţe anuale. Aşa s-a întâmplat şi în această vară cu celebrul fond de vânătoare de la Balc (peste 11.000 de hectare), care a fost adjudecat de Asociaţia de Vânătoare Waidmannsheil. Pentru domeniul ce a fost deţinut de către Ion Ţiriac, ministerul va primi o redevenţă de 27.000 de euro. Potrivit Direcţiei Generale de Regim Silvic şi Cinegetic, în România există 23 de mari complexuri private de vânătoare.

Ursul e mai ieftin la români

În această perioadă, nu prea au mai fost solicitări pentru vânatul exemplarelor de colecţie, dar în schimb s-au înmulţit cererile pentru mistreţi, iepuri sau păsări de pasaj (raţe şi gâşte sălbatice). „Vânătorii români trebuie să achite o cotizaţie anuală de 850 de lei şi pot participa la sesiuni de vânătoare de iepuri, fazani, mistreţi etc.“, explică Adrian Bucur, inginer principal la AJVPS Argeş. Străinii nu beneficiază de abonament, dar au un tarif de 50 de euro pe zi.

Preţurile practicate de stat pentru diferitele trofee sunt mai mici decât de alte state din UE. Pentru un urs, statul percepe o taxă de 5.000 de euro (vânătorii străini plătesc 7.000 de euro), iar pentru un cerb carpatin, suma se apropie de 6.000 de euro. În afara graniţelor, sălbăticiunile mari sunt tot mai rare, iar preţul cerut pentru împuşcarea unui exemplar de colecţie poate depăşi 10.000-15.000 de euro.

Vânătorii din top 300

5 mil. euro încasează România de pe urma activităţilor de vânătoare, conform unei estimări. Suma este de 10-20 de ori mai mică faţă de cele încasate de alte ţări din regiune.

Elan Schwartzenberg
Domeniul Brăneşti
Partener al lui Ion Țiriac în multe din parti­dele organizate de fostul tenisman, Elan Schwartzenberg şi-a făcut domeniu de vânătoare la Brăneşti. „Nu costă nimic să vânezi la mine, iar printre oamenii de afa­ceri pe care îi invit de regulă la Brăneşti se numără chiar fostul tenisman“, spune acesta.

Ilie Carabulea
Domeniul Crinţ
Cel mai bogat sibian va inaugura anul viitor un complex de vânătoare la Crinţ, judeţul Sibiu. Acesta şi-a populat deja domeniul cu 60 de mistreţi, doi cerbi, opt ciute, zece căprioare şi doi căpriori.

Ioan Niculae
Domeniul Zimnicea
Proprietarul grupului de firme Interagro deţine două domenii de vânătoare în Zimnicea, judeţul Teleorman.