După cascada de promisiuni revărsată asupra tuturor categoriilor sociale dependente de bugetul naţional, Fondul Monetar Internaţional (FMI) a vorbit, prin vocea reprezentantului său în România, Guillermo Tolosa. „A existat un efort considerabil pentru a face economia mai solidă și mai rezistentă la șocuri, deoarece această stabilitate a venit în urma faptului că situația conturilor fiscale este mult mai bună decât în urmă cu șase ani. Așadar, credem că este extrem de important pentru România să nu pună în pericol această îmbunătățire considerabilă“, a declarat acesta pentru Reuters.

În ce cheie ar trebui descifrată declaraţia oficialului Fondului, mai ales după o perioadă lungă în care a trecut în plan secund, iar guvernul a acaparat toată scena distribuind pensii, salarii, ajutoare şi indemnizaţii sporite? Este ştiută abordarea austeră a instituţiei care frânează creşterea economiei, criticată până şi de propriii analişti într-un raport recent. Totuşi, făcând recurs la memorie, niciun guvern nu a apelat de plăcere la ajutorul său, ci în momente extreme de critice.

„Mă aştept ca anul viitor să avem cele mai dure negocieri cu FMI de până acum“, spune Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, care arată că vor fi constrângeri bugetare foarte mari din cauza angajamentelor de plată, dar şi a acelora de a restrânge deficitul până la 1,4% din PIB.

Alături de FMI va fi şi Comisia Europeană care, într-un raport recent, estima un gol bugetar de 10 miliarde de lei pentru 2015. În realitate, minusul porneşte de la 15 miliarde de lei pentru că forul european a calculat exclusiv în baza cadrului legal în vigoare. Prin urmare, nu au fost incluse în acest deficit majorările de pensii, care se ridică la 2,7 miliarde lei, potrivit ministrului bugetului, şi ale ajutoarelor sociale, de încă un milliard de lei. În plus, guvernul a semnat şi un acord cu sindicatele din învăţământ prin care promite majorarea salariilor cu câte 10% anual, în următorii trei ani.

„FMI avertizează că există riscul ca trendul din ultimii şase ani să se inverseze. Încă nu este târziu să ne redresăm, dar vor fi necesare măsuri de ajustare atât pe parte de venituri, prin creşterea taxelor, cât şi de cheltuieli, prin tăieri“, spune Ionuţ Dumitru. Opinia sa privind iminenta creştere a taxelor este împărtăşită de majoritatea analiştilor şi fiscaliştilor, iar proiectul de Cod Fiscal publicat de Ministerul de Finanţe în vară arată că guvernul intenţionează să crească foarte mult taxele locale pe clădiri, terenuri şi maşini. Temerea este cu atât mai întemeiată cu cât tăierea unor cheltuieli devine puţin probabilă după promisiunile de campanie.

Însă, guvernul condus de Victor Ponta a dat continuu mesaje că situaţia bugetară este sub control şi că taxele nu vor creşte, iar cota unică va rămâne neschimbată, aducându-l ca garant al acestor afirmaţii pe fostul premier Călin Popescu Tăriceanu pe care l-a anunţat ca succesor. Numai că fostul prim ministru a spus în campanie, la un post de radio, că „va trebui să vină momentul să reconsiderăm acest nivel (al cotei unice n.r.)“.

Misiune imposibilă

În orice caz, viitorul prim ministru, oricare ar fi el, va avea o misiune extrem de grea: va trebui să se achite de toate promisiunile cu un buget subţiat faţă de 2014 şi într-un context economic fragil atât intern, cât şi internaţional. Scăderea economiei în 2014, cauzată în mare parte de guvernul Ponta care a atras fonduri europene doar la jumătate din cât şi-a propus, a tăiat cheltuielile de investiţii şi a introdus taxe – supracciza la carburanţi şi impozitul pe construcţii speciale – , şi-a pus amprenta negativ şi pe anul următor.

Lipsa de încredere, generată atât de deciziile interne, cât şi de climatul european îngheţat, în ciuda încercărilor disperate ale Băncii Centrale Europene de a debloca creditarea şi consumul, va afecta dinamismul afacerilor în 2015.

Păstrând proporţiile – pentru că, în mod cert, tot contextul din urmă cu şase ani a fost incomparabil mai dramatic – România repetă modelul din 2008. În acel an, valul de promisiuni a urcat deficitul bugetar cu 16,5 miliarde de lei în doar două luni, mai ales prin creşterea foarte mare a pensiilor. După ce obţinuse ani la rând excedent, bugetul de pensii a trecut la un deficit de 10 miliarde lei într-un singur an. Salariile bugetarilor, numărul de salariaţi ai statului, cheltuielile cu aparatul funcţionăresc, dar şi ale autorităţilor locale au urcat vertiginos prăbuşind bugetul în prag de criză financiară. Toate angajamentele s-au repercutat în anii următori, acelaşi risc existând şi acum, impunând măsuri foarte dificile de redresare. Până acum, guvernul a insistat că situaţia este stabilă şi a invocat excedentul la 10 luni. Însă decisivă este închiderea anului bugetar.

În orice scenariu, decontul va veni în 2015, iar pasarea responsabilităţii către următorul guvern şi readucerea FMI în prim plan nu sunt semnale încurajatoare.

Ce a decis fostul premier Tăriceanu pe final de mandat?

Modul în care a gestionat Călin Popescu Tăriceanu bugetul naţional în perioada campaniei electorale a produs grave dezechilibre în 2009 când criza financiară a lovit România:

Majorarea pensiilor de la 1 octombrie 2008 pentru care a alocat 1,7 mld lei doar pentru ultimele două luni ale anului

Majorarea pensiilor de la 1 ianuarie 2009 de la 37,5% din salariul mediu brut la 45%

Majorarea CAS cu 0,5% de la 1 ianuarie 2009 după reducerea cu 1,5% de la 1 octombrie 2008

Reducerea cheltuielilor de capital cu un mld lei la 1 octombrie

Creşterea fondului de rezervă până la 4 mld lei pentru finanţarea autorităţilor locale

Creşterea deficitului bugetar cu 16,5 miliarde lei în ultimele două luni ale anului

Netransmiterea proiectului de buget pentru anul următor în Parlament

Susţinerea ideii că nu va exista nicio criză financiară în România în ciuda semnalelor clare date de pieţele externe

 

Există o singură lege: acordul dintre România şi Comisia Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială a fost ratificat prin lege în Parlament. Iar acesta prevede că orice buget, inclusiv rectificările care se fac după primul semestru, trebuie să fie convenite cu delegaţia FMI şi CE.

                   Victor Ponta, prim ministru

 

Mi se pare normal ca un nou premier să își însușească acest buget, pentru că va fi cel care îl va administra. Acest buget va fi însușit de noul premier și promulgat de alt președinte. S-a întâmplat și când au fost alte alegeri. Acum facem o serie de presupuneri și nu este cazul despre ce se va întâmpla, după alegeri, cine face bugetul.

                    Ioana Petrescu, ministrul Finanţelor

 

După însuşirea de către Guvern a proiectelor legilor bugetare şi de buget, prevăzute la alin. (1), acesta le supune spre adoptare Parlamentului cel mai târziu până la data de 15 noiembrie a fiecărui an.

                 Legea finanţelor publice art 35

Precizare: Articolul a fost scris înaintea celui de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale, fiind publicat în ediţia tipărită a revistei Capital care a apărut sâmbătă, 15 noiembrie.