De mâncat noi ce bem în Italia?

Obișnuim să le spunem „de masă“ vinurilor modeste. Însă o mâncare bună trebuie să fie însoțită de un vin pe măsură. Iar italienii par să știe foarte bine acest lucru.

Asemeni francezilor, italienii se pot lăuda cu o gastronomie extrem de complexă, dar şi cu o listă de vinuri greu de epuizat, care pot însoţi cu succes o multitudine de mâncăruri. Italia este o ţară cu multe regiuni distincte cultural, iar influenţele fiecărei zone sunt recognoscibile în multe dintre felurile lor de mâncare tradiţionale şi în vinurile care provin din soiurile specifice acelor zone. Italienii au chiar un cuvânt pentru această potrivire a vinului cu mâncarea: „l’abbinamento“.

Aş începe o listă scurtă a vinurilor celebre din Italia cu Barolo şi Barbaresco. Cele două vinuri roşii au atras atenţia lumii asupra provinciei Piemonte şi a dealurilor din Langhe. Ele îşi extrag expresia graţioasă şi, în acelaşi timp, somptuoasă din soiul de struguri Nebbiolo. Când sunt tinere, au o acciditate greu de înţeles şi uneori de băut. Însă în timp, maturizându-se în sticlă de cele mai multe ori, pot deveni vinuri de o complexitate rară. Unui astfel de vin i se potriveşte o friptură de vită frăgezită bine într-un sos de vin şi o salată de cartofi şi legume rădăcinoase. Sau un osso buco.

Potrivit la paste

Dacă îţi plac pastele cu sos de tomate, trebuie să încerci experienţa unei asocieri cu Barbera d’Alba. Gustul uşor lemnos al vinului, cu note persistente de fructe de pădure în final îl potenţează cumva pe cel al roşiilor, echilibrându-le în acelaşi timp acciditatea şi oferindu-le o textură mai cremoasă. Un truc care poate face această potrivire cu atât mai desăvârşită este să folosiţi busuioc proaspăt când pregătiţi sosul.

Amarone este un vin care necesită timp şi multă răbdare să îl creezi. Nici potrivirea sa ideală cu o mâncare nu este mai uşoară. Un Amarone bine maturat, cu gust bogat şi uşor dulceag poate fi însoţit de brânzeturi cremoase cu mucegai albastru. Un altul mai fresh, cu un buchet ceva mai echilibrat, poate fi potrivit cu o mulţime de mâncăruri. Însă eu vă recomand o friptură de viţel gătită într-un sos cu ciuperci, bine condimentat.

Cele mai bune vinuri Lambrusco provin din zona submontană a Apeninilor sau din sudul Modenei. Gustul sec, culoarea sa roşie şi aspectul de frizant sunt surprinzătoare la prima întâlnire. Pentru degustătorul neavizat poate părea o greşeală. Însă încercaţi să-l beţi înainte de masă, în compania unui platou de prosciutto şi parmigiano şi apoi îi veţi înţelege perfect rostul.

Brunello di Montalcino este un vin bogat care trebuie decantat de obicei îndelung (mai mult de o oră). Mirosul te poate păcăli, nu este punctul lui forte. Însă gustul este de excepţie, combinând fructele proaspete cu tonuri de condimente şi tutun. Un vin pe care creatorii săi îl recomandă insistent pentru învechire. Minimum 8 ani. Și care este ideal în compania unor tocăniţe de vânat ţinute mult la cuptor, a unor papardelle al ragu sau a mult mai obişnuitelor spaghete bolognese.