CITEŞTE ŞI

Business

De ce guvernele n-ar trebui să trântească poarta în nas imigranților

Autor: |

Reţelele din diaspora – de scoţieni, hughenoţi, evrei şi mulţi alţii – au constituit întotdeauna o forţă economică puternică. Aceste reţele nu doar trimit bani în ţara de baştină, ci facilitează şi desfăşurarea unor afaceri transfrontaliere. Imigraţia – scrie cotidianul american New York Times - a devenit un indicator de bază în ceea ce priveşte reluarea creşterii economice.

În lume se înregistrează 215 milioane de migranţi la prima generaţie: 3% din populaţia globului. Dacă ar fi o singură naţiune, ar fi puţin mai mare decât Brazilia. Sunt mai mulţi chinezi ce trăiesc în afara Chinei decât francezi în Franţa. Aproximativ 22 de milioane de indieni s‑au răspândit în toată lumea. Concentraţii mici ale unor grupuri etnice şi lingvistice au apărut mereu în locuri surprinzătoare – libanezi în vestul Africii, japonezi în Brazilia şi galezi în Patagonia, de pildă – dar acum au apărut unele noi, cum ar fi nativi din vestul Africii în sudul Chinei.

Iar comunicaţiile moderne fac din aceste reţele instrumente de business şi mai puternice. Aceste reţele accelerează şi fluxul de informaţii: o mare parte din investiţiile directe în China trec prin filtrul diasporei chineze. Un studiu realizat la Harvard Busi­ness School arată că firmele americane ce au angajat mulţi chinezi se stabilesc mult mai uşor în China, fără să mai înfiinţeze o companie mixtă cu o firmă locală.

Până acum, ziarele au sugerat că între migraţia şi libera circulaţie a forţei de muncă, pe de o parte, şi creşterea rapidă a Vestului,  pe de altă parte, nu ar putea exista decât o singură legătură: munca ieftină a străinilor (inclusiv contractele sezoniere) impulsionează productivitatea indigenilor( şi prin extrapolare avântul economic, în general).

Subiectul era destul de sensibil chiar şi în vremurile bune de odinioară. Furia împotriva străinilor se bazează de obicei pe două idei incompatibile: bugetele publice se golesc din cauză că atâţia migranţi solicită ajutoare sociale, iar deoarece aceştia sunt pregătiţi să muncească mai din greu pentru mai puţini bani, salariile celor de la baza piramidei vor scădea.

Dar un studiu recent realizat la Universitatea Duke a arătat că imigranţii, ce reprezintă o optime din populaţia SUA, au înfiinţat un sfert din firmele tehnologice şi de inginerie din această ţară. Şi, prin legăturile pe care le au cu pieţele emergente, diasporele ajută ţările bogate să se conecteze la economiile cu creştere rapidă. Aşadar, ţările bogate beneficiază de pe urma relaxării politicilor de imigraţie.

Specialiştii în economie avansează în vremurile mai puţin bune de acum, tot mai des, ideea unei influenţe directe între tendinţa unei ţări de limitare a intrării de noi imigranţi şi evoluţia economiei ei. Concret, cu cât o ţară e mai restrictivă cu migranţii, ba chiar vrea să scape de cei deja existenţi (partidele antiimi­gra­ţio­niste câştigă teren în Europa. Marea Britanie a fremătat la sfârşitul anului trecut din cauza unor probleme de control al frontierelor. În Statele Unite, Barack Obama a eşuat să reformeze legile imi­gra­ţiei aşa cum promisese, iar candidaţii republicani la preşedinţie vor mai degrabă să electrifice frontiera cu Mexicul decât să‑i educe pe copiii străinilor in­traţi ilegal), cu atât lucrurile merg mai prost în economia ţării respective.

Dincolo de dezbateri şi teorii, criza economică a făcut să dispară milioane de locuri de muncă în ţările bogate, iar guvernele nu mai ezită să ia măsuri concrete de limitare a numărului permiselor de muncă pe care le acordă. Numai în ultimul an, în ciuda acordului Schengen, care permite libera circulaţie între 23 dintre cele 27 de ţări din UE, guvernul danez, cel francez şi cel italian au reintrodus controale la graniţe; inclusiv Australia şi Canada, pioniere ale sistemului „de punctaj“ care dă prioritate lucrătorilor calificaţi, au redus numărul permiselor de muncă, iar Malaiezia aproape că a oprit de tot eliberarea lor, în 2009.

Asia devine noul magnet

Și în timp ce Vestul nu mai este aşa de binevoitor faţă de migranţi, Estul încearcă să-i atragă. China, care a fost închisă pentru forţa de muncă din străinătate, oferă permise de rezidenţă specialiştilor, universitarilor şi antreprenorilor. |n 2009, Shanghai a înregistrat 100.000 de străini şi tot cam pe-atâţia au fost atraşi - din Europa, Orientul Mijlociu şi Africa – şi în portul Guangzhou. S-au înmulţit străinii, din 2007 încoace, şi în Coreea de Sud, acum foarte dornică să atragă în special absolvenţi de universităţi americane. Apropo de americani, în timp ce farmecul ţării ” tuturor posibilităţilor” păleşte (în SUA, care a mereu cel mai mare magnet pentru imigranţi, atât imigraţia legală, cât şi cea ilegală s-au redus), China devine destinaţia favorită pentru mulţi lucrători. Potrivit statisticilor chineze publicate de NYT, în Shanghai erau anul trecut 143.000 de străini cu viză de lucru, dar numărul real al lor este mai mare având în vedere că există alţi asiatici veniţi ilegal şi mii de occidentali cu vize de turism. În topul expatriaţilor rezidenţi în China sunt sud-coreenii (121.000), urmaţi de americani (71.000) şi japonezi (66.000).

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.
Capital - Comenteaza
Capital - Twitter
Capital - Google+
Transforma in PDF
Printeaza

EVZ

Economica.net

Ziare.com

AutoBild

Unica

Adevarul

Click

DZ

Animal Zoo

EVZ Monden

Capital - Articole similare

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.