Evenimente Mica publicitate Abonamente Comunicate
CITEŞTE ŞI

Banci

De ce avem dobânzi mici la depozite?

Autor: | | 3 Comentarii

O analiză realizată, pentru Capital, de profesorul universitar doctor Sebastian Bogdan Căpraru, cadru dictatic la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași, specializat în domeniul bancar.

De câţiva ani, băncile au avut rate mici ale dobânzilor nominale la depozite, pentru unele scadenţe chiar subunitare. Similar, şi dobânzile la credite au fost scăzute. Pe fondul creşterilor ROBOR-ului, apare tot mai mult întrebarea: de ce nu cresc şi dobânzile la depozite? Însă, cred că aici intervin şi alte nuanţări ale problemei: cu cine ne comparăm şi dacă în termeni reali lucrurile stau la fel. De asemenea, trebuie să ţinem cont de cum au acţionat/acţionează factorii specifici de influenţă a ratelor de dobândă.

Pentru o bancă, bonificarea depozitelor bancare reprezintă un cost cu atragerea resurselor. Diferenţa dintre dobânda la credite şi cea la depozite e dată de celelalte costuri ale băncii (cu personalul, administrative etc.) şi o marjă de profit. Stabilirea ratelor de dobândă la depozite depinde de starea de lichiditate din sistem şi a băncii respective, costurile sale operaţionale cu atragerea resurselor, deciziile de politică monetară ale băncii centrale, nivelul actual şi prognozat al inflaţiei, reglementările din domeniul bancar, competiţia dintre bănci şi alte instituţii furnizoare de produse de economisire (cât de atractive sunt alternativele) şi, nu în cele din urmă, nivelul riscurilor din economie, la un moment dat. Desigur, fiecare dintre aceşti factori pot acţiona diferit de-a lungul timpului şi disproporţionat unul în raport cu altul.

În ultimii ani, majoritatea băncilor româneşti au avut lichidităţi sporite, ceea ce a dus la o presiune pe dobânzi în jos. Rata inflaţiei a scăzut semnificativ din a doua parte a anului 2013, in perioada iunie 2015 – decembrie 2016 fiind chiar negativă. Asta a condus la rate de dobândă real pozitive o lungă perioadă de timp. Astfel, nu trebuie să ne uităm doar la nivelul nominal al ratelor de dobândă, ci la randamentul real, corectat cu inflaţia. Ținând cont de nivelurile de dobândă practicate de instituţiile de credit europene, ţara noastră nu stă departe (comparativ cu unele ţări, chiar stăm mai bine).

Ca orice entitate economică, băncile urmăresc profitul, ce reiese din ecuaţia venituri minus cheltuieli. Diminuarea diferenţelor dintre dobânzile la credite şi la depozite a pus presiune pe reducerea pe cât posibil a unor costuri, în condiţiile în care dobânzile la credite au fost şi ele în scădere. Oferta mare de lichiditate din sistem, corelată cu creşterea cheltuitelor datorate reglementărilor (cerinţele de prudenţialitate, dar şi multe iniţiative legislative populiste), precum şi creşterea unor riscuri în economie (instabilitatea legislativă, politică bugetară expansivă) şi creditele neperformante apărute de după criză au majorat unele costuri ale băncii (în special cu provizioanele). Astfel, în ecuaţia venituri - cheltuieli, băncile au fost prinse ca într-un cleşte: dobânzile la credite mai mici şi creşterea unor cheltuieli. Pentru a menţine business-ul la un nivel sustenabil, dobânzile la depozite, precum şi marjele de profit au fost diminuate o perioadă. Astfel, băncile au fost în ipostaza de a face echilibristică între credite accesibile şi depozite atractive.

 

Există voci care compară nivelul dobânzilor la depozite cu indicele ROBOR de pe piaţa monetară. E adevărat că între cele două variabile există o corelaţie, dar mişcările nu trebuie musai să fie simultane şi de aceeaşi amplitudine. De ce? Pentru că vorbim de pieţe diferite şi actori diferiţi pe piaţă. Pe piaţa monetară se împrumută băncile între ele „en gros” şi în condiţii de risc diferite faţă de piaţa depozitelor. Astfel, ROBOR-ul are incorporat şi nivelul de risc perceput pe piaţa monetară la un anumit moment. În schimb, piaţa depozitelor stă sub acoperirea Fondului de Garantare a Depozitelor, iar banca se angajează să ramburseze în orice condiţii depozitele clienţilor până la 100.000 euro per deponent per bancă. În caz de incapacitate de plată a unei bănci, depozitele sunt înapoiate clienţilor, în schimb depozitele altor bănci sunt discutate la masa credală. De asemenea, resursele atrase prin intermediul depozitelor sunt mai costisitoare din perspectiva costurilor operaţionale (reţea de sedii, personal, atomicitatea sumelor atrase, în comparaţie cu cele obţinute „en-gros” pe piaţa monetară etc.).

Capital - Comenteaza
Capital - Twitter
Printeaza

Alte articole

Pagina 1 din 2
SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

EVZ

Doctorul Zilei

Animal Zoo

EVZ Monden

Ziare.com

DCNews

Stirile Kanal D

AutoBild

Click

Economica.net

Agrointeligenta

StiriDiaspora.ro

Stirile Tvr.ro

Infoactual

Capital - Articole similare

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.