De cealaltă parte, circa 80% dintre români, conform Transparency International, nu au încredere în justiție și consideră că ”trebuie să plătești ca să ți se facă dreptate”. De altfel, în 2010 au fost condamnați pentru acte de corupție doar doi magistrați, așa cum rezultă din raportul CSM privind starea justiției.
Unul dintre filtrele care se interpun între magistrați și justițiabili este inspecția judiciară care, conform ultimului raport al Comisiei Europene, s-a ocupat mai mult de apărarea reputației judecătorilor și procurorilor și mai puțin de plângerile justițiabililor.
Între timp, în premieră, CSM și Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) se judecă între ele.

Capital: Ce măsuri ia CSM-ul atunci când unui justițiabil, Inspecția judiciară îi răspunde că magistratul care a judecat cauza a respectat procedurile, dar la recurs, instanța superioară casează dosarul pentru același motiv?
Horațius Dumbravă: Acesta este rolul instanțelor de recurs și apel, să repare eventualele erori de judecată ale instanțelor de fond. În astfel de cazuri, CSM nu va face nimic. Ce să mai facă inspecția judiciară? Plângerea nu mai are obiect.  
 
Capital: Plângerea adresată inspecției judiciare viza sancționarea magistratului. Acest lucru nu o poate face instanța de recurs sau de apel.
Horațius Dumbravă: Inspecția poate verifica încălcarea procedurii și cât de gravă este aceasta. Dacă judecătorul respectiv perseverează atunci se ridică problema abaterilor.
 
Capital: Ce măsuri poate lua CSM în cazul magistraților care au datorii mai mari decât veniturile salariale? Se întreabă cineva din ce supraviețuiesc aceștia?
Horațius Dumbravă: Eu nu știu de astfel de cazuri. Într-adevăr majoritatea magistraților au luat împrumuturi masive, pe termen lung, iar între timp salariile au fost diminuate. Dacă sunt date din care să rezulte că este vorba de corupție, trafic de influență etc., atunci intervine DNA sau inspecția judiciară. Altfel nu.
 
Capital: Se vorbește de măsuri ferme pentru asanarea sistemului judiciar. Cu toate acestea în 2010 au fost trimiși în judecată 15 magistrați și au fost condamnați doar doi procurori, față de 2009 când au fost trimiși în judecată trei magistrați și au fost condamnați șase.
Horațius Dumbravă: Cifrele sunt relative. Acestea depind de foarte mulți factori. Țin de o anumită dinamică a faptelor de corupție, dar și de performanțele organele de anchetă penale. Ceea ce pot însă să vă spun este că cei mai mulți dintre magistrații trimiși în judecată au funcții de conducere. Aceasta ridică multe semne de întrebare asupra apropierii din punct de vedere administrativ față de anumite structuri de putere, altele decât cele care ar trebui să fie doar ale sistemului judiciar.

Capital: Raportul privind starea justiției pentru 2010 conține date detaliate privind motivele pentru care un magistrat poate fi exclus din magistratură. Care ar trebui să fie portretul robot al unui magistrat român?
Horațius Dumbravă: Onest, bun profesionist, dedicat muncii lui, dar și cu o viață de familie solidă. Şi, bineînţeles, trebuie să fie moral şi integru. Are nevoie să socializeze, dar în anumite limite. Să nu se ridice pe un piedestal și să nu se rupă de societate fiindcă tot ce se întâmplă în societate va veni pe masa lui. Și va fi obligat să soluționeze chestiuni reale.

Capital: Cât la sută din magistrații români se încadrează în acest profil?
Horațius Dumbravă: Majoritatea

Capital: Spuneați că alimentarea bugetului instanțelor cu banii proveniți din taxa de timbru nu este o soluție, deoarece ar încărca activitatea personalului de la serviciile financiare. Cu toate acestea, conform unei analize a CSM taxa de timbru ar acoperi circa 70% din necesarul sistemului judiciar.
Horațius Dumbravă: Trecerea taxelor de timbru judiciar la instanțe, de la autoritățile locale, ar putea să încurce mai mult lucrurile decât să le descurce. Vrem însă ca bugetul Justiției să revină puterii judecătorești pentru că-i oferă independență și o obligă să fie rațională și responsabilă. Dacă taxa de timbru ar ajunge la noi, ar însemna calcule, iar pentru instanțe ar fi mai dificil. S-ar încărca direcțiile economice. Mai sunt și alte soluții, cum ar fi ca de la bugetul de stat să se aloce 1% din PIB pentru Justiție.

Capital: Nu ar fi mai simplă autofinanțarea prin preluarea taxelor de timbru judiciar, care ar asigura și independența Justiției?
Horațius Dumbravă: Aceasta este o chestiune de decizie politică. Pentru că autoritățile locale își doresc foarte mult această taxă de timbru judiciar la bugetele lor. Nu depinde de noi să împingem lucrurile aici.

Capital: România a fost inclusă în procedura pilot de către CEDO, urmând ca statul să modifice cât de curând legislația privind dreptul de proprietate. Credeți că problema poate fi rezolvată legislativ atâta timp cât România a fost condamnată la CEDO atât pentru atribuirea bunului chiriașului cât și a fostului proprietar, înțelegând că amândoi au dobândit un ”bun” în înțelesul convenției?
Horațius Dumbravă: În cauza pilot au fost incluse și alte imperfecțiuni legislative. Sigur că se va rezolva legislativ. E vorba de accelerarea procedurilor și de constanța și stabilitatea legislativă. Deși noi nu am fost încă consultați, cred că la nivelul executivului și legislativului au început consultările pentru modificarea legislației privind dreptul de proprietate fiindcă această cauză este mult prea importantă.
 
Capital: Actualul CSM a doborât două ”recorduri”: funcționează cu mai puțini membri decât prevede legea și este implicat într-un proces cu Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), în calitate de pârât. Ce mesaj se transmite justițiabililor și magistratului care trebuie să judece cauza?
Horațius Dumbravă: Acum avem o OUG care a asigurat funcționarea CSM cu mai puțini membri. Ar fi util ca Senatul să numească mai repede un membru al societății civile. În ceea ce privește ceilalți trei membri, în curând vor fi alegeri.
Nu cred că justițiabilul vede vreun semnal negativ. Semnalul negativ a fost dat, din păcate, de colegii mei care au crezut că mai pot obține un alt mandat.
 
Capital: Cine va judeca recursul în litigiul dintre ÎCCJ și CSM? Respectând procedura, ar trebui ÎCCJ…
Horațius Dumbravă: Nu vreau să comentez. Este un proces pe rol. Mizez însă pe înțelepciunea ÎCCJ de a găsi modalitatea pentru a promova rapid judecători, mai ales că secția penală are nevoie urgentă de magistrați.
 
Capital: Noile coduri vor retrasa sistemul judiciar.
Horațius Dumbravă: Suntem în plin proces de adoptare a legilor de implementare a acestor coduri. Nu știm care este decizia politică și cât de repede vor intra în vigoare. Însă, din punctul nostru de vedere, ar fi util să existe cel puțin zece luni pentru pregătirea magistraților de la momentul adoptării legilor de implementare. Studiul de impact se află în lucru la Ministerul Justiției. Acesta ne va arăta cum trebuie dimensionată schema de personal, fiindcă apare judecătorul de cameră preliminară, cel de libertăți etc. De asemenea, vor trebui reamenajate spațiile de judecată.
 
Capital: Studiul de impact nu trebuia realizat înaintea legilor de implementare?
Horațius Dumbravă: Da și nu. Poate că în principiu trebuia înainte, astfel încât să ne putem pregăti. Dar se poate și ulterior.
 
Capital: Odată cu introducerea noilor coduri, cu cât va crește bugetul instanțelor?
Horațius Dumbravă: Nu știu. Trebuie să așteptăm studiul de impact.