PUBLICAȚIILE NOASTRE:

Criză

Cum au ajuns primăriile agenții imobiliare «low cost»

Autor: Răzvan Amariei | joi, 12 mai 2011 | 33 Comentarii

Primăriile din București dețin aproape 2.000 de locuințe sociale, în valoare de 100-150 de milioane de euro. În destule cazuri, modul în care au fost cumpărate sau repartizate acestea ridică semne de întrebare.

O femeie se apleacă peste balcon atât de tare încât pare că în secunda următoare va aluneca zdrobindu-se de asfalt și urlă cât o țin plămânii: „Rooo-ber-toooo!“. Un tânăr care scuipă coji de semințe cocoțat pe un gard se uită nepăsător în sus și strigă, la rândul său: „Ce vrei, fă?“. Nu e o scenă din Ferentari, ci dintr-un ansamblu rezidențial care, la data lansării, țintea, prin dotările sale (piscină, sală de fitness, club), clienții din partea de sus a societății. Acum, complexul RubinStein din Șoseaua București-Târgoviște nr. 16 găzduiește, pe lângă cei care au plătit multe zeci de mii de euro pentru apartamentul mult visat, numeroase familii evacuate din centrul vechi al orașului, în majoritate de etnie romă. Asta după ce Primăria Capitalei a achiziționat o parte din locuințe. Mutarea i-a nemulțumit, evident, pe mai vechii locatari ai celor două blocuri. „Am dat o grămadă de bani, avem rate pe 25 de ani, dar acum vrem să vindem, pentru că totul s-a transformat într-un adevărat coșmar. Din păcate, nu cumpără nimeni“, ne spune unul dintre primii proprietari din complex. Unde sunt casele? În 2008, primarul general Adriean Videanu a cumpărat, de pe piața imobiliară, circa 340 de garsoniere și apartamente. Cele mai multe se aflau în trei complexuri imobiliare (Lemon Garden din Giulești, RubinStein din Bucureștii Noi și Gura Siriului Residence din Titan), iar fondurile cheltuite de edili au fost estimate la acea dată la peste 40 de milioane de euro. Deși Consiliul General aprobase cumpărarea de locuințe sociale, o parte din acestea au fost recatalogate drept locuințe de necesitate, pentru a putea fi distribuite și unor persoane care nu se încadrau în condițiile prevăzute de lege pentru locuințele sociale (în general, cei evacuați din Centrul istoric sau din casele naționalizate). Primăria Sectorului 1 susține că singurele locuințe sociale pe care le administrează sunt cele din Cartierul Odăi. „În acest cartier, administrația locală a Sectorului 1 va construi nouă blocuri cu 414 apartamente. Până în prezent, au fost finalizate lucrările la trei blocuri cu 54 de apartamente“, arată reprezentanții instituției. Totuși, presa a relatat că administrația locală a achiziționat apartamente noi, pentru a fi transformate în locuințe sociale, în două ansambluri din afara sectorului – Lacul Morii din Giulești și Cartierul Latin din Prelungirea Ghencea. Chiar și reprezentanții Cartierului Latin ne-au confirmat că au vândut 76 de locuințe Primăriei Sectorului 1, care le-a și repartizat, în 2008 și 2009, către solicitanți. Explicația pare a fi că apartamentele cu pricina au fost încadrate în categoria ceva mai permisivă a „locuințelor de necesitate“. Măsură care, printre altele, lasă edililor o mai mare libertate în ceea ce privește numele pe care se emit repartițiile. Pentru că, după cum se știe, locuințele sociale nu ajung întotdeauna la cei care au cu adevărat nevoie de ele. În ultima perioadă, două cazuri relatate de mass-media au readus în actualitate problema celor care plătesc chirii minuscule, deși situația financiară nu justifică ajutorul statului. Cine sunt locatarii? Astfel, potrivit ziariștilor de la „Kamikaze“, Victor Ciutacu, redactor-șef al „Jurnalului național“, locuiește, de un deceniu, într-un apartament social de pe strada Petre Ispirescu din Capitală. El plătește, pentru 66 de metri pătrați, o chirie lunară de numai 30 de euro. „Am anunţat autoritatea locală, în conformitate cu prevederile legii, atunci când familia a depăşit plafonul de câştiguri lunare pentru păstrarea statutului social. Conform legii, după acest anunţ, autoritatea locală trebuie să pună la dispoziţia chiriaşului, la schimb, un alt spaţiu de locuit echivalent (cu alt statut) sau să-l taxeze pe acesta cu suma legală maximă pentru chirie. Dată fiind criza de locuinţe, am fost taxat, de atunci, cu chiria maximă şi nu mi s-a oferit, nici până în ziua de azi, la schimb, aşa cum scrie în lege, un alt spaţiu de locuit“, se apără, pe blogul personal, jurnalistul. Cu doar câteva zile în urmă, media a descoperit că pe lista persoanelor care ar fi urmat să primească locuințe sociale de la Primăria Capitalei se află și opt angajați ai instituției. Doar doi dintre aceștia au copii, dar patru au mașini, unul dintre potențialii beneficiari deținând un Volvo, cinci hectare de teren în județul Brăila și bijuterii în valoare de 5.000 de euro. Scandaluri legate de acest subiect au avut loc, desigur, și în afara Capitalei. În 2004, de exemplu, după ce îl criticase pe predecesorul său că atribuise 108 apartamente sociale unor persoane care nu aveau în niciun caz nevoie de mila statului (magistrați, polițiști, directori de instituții sau ziariști), Dumitru Nicolae, edilul Galațiului, a decis ca respectivii chiriași să poată achiziționa locuințele repartizate. Locuințele sociale pot dăuna libertății În 2006, la Baia Mare, primăria a achi­ziționat, pentru 545.000 de euro, un bloc de locuințe sociale de la un ONG. Cu puțin timp înainte, edilii refuzaseră oferta proprietarului inițial al clădirii, care era dispus să vândă pentru numai 150.000 de euro. Ca urmare a acestei afaceri, în 2010, primarul Cristian Anghel a fost condamnat definitiv la doi ani și șase luni de închisoare, din care a petrecut efectiv în spatele gratiilor zece luni. „Într-adevăr, am făcut parte din comisia de negociere pentru achiziționarea blocului respectiv, dar nu am făcut decât să pun în executare două hotărâri ale consiliului local“, s-a apărat Anghel. Mai aproape de zilele noastre, în 2010, edilii din Târgu-Mureș au achiziționat, pentru 6,6 milioane de euro fără TVA, 90 de garsoniere și apartamente cu două camere într-un bloc nou. În medie, locuințele costă circa 80.000 de euro fiecare, mult peste prețurile pieței, au comentat la acea vreme experții în imobiliare. Banii necesari provin dintr-un credit contractat de la BCR, iar locuințele ar fi urmat să fie repartizate celor evacuați din case naționalizate, unor chiriași ai administrației locale care stau în condiții necorespunzătoare, dar și medicilor și profesorilor.

DINCOLO DE GRANIȚE FRANȚA Programul de construcție de locuințe sociale lansat imediat după război a fost, de-a lungul timpului, sursă de voturi pentru primari, sursă de finanțare ilegală pentru partidele politice și sursă de scandaluri de corupție. O lege recentă obligă fiecare oraș să aibă cel puțin 20% din fondul locativ de tip HLM (locuințe cu chirie scăzută). CHINA Fondul de locuințe sociale este asigurat din construcții noi, clădiri abandonate și intrate în posesia statului ori apartamente vechi, închiriate la prețuri subvenționate. OLANDA Apartamentele sociale (circa 2,4 milioane) sunt deținute și administrate de aproximativ 400 de fundații nonprofit, în strânsă colaborare cu statul. În unele orașe mari, casele cu chirie scăzută reprezintă în jur de 50% din total. MAREA BRITANIE Locuințele ieftine sunt administrate de autoritățile locale sau de asociații nonprofit. În unele zone, obținerea unei autorizații de construcție pentru un complex imobiliar este condiționată de includerea unui anumit număr de locuințe sociale în cadrul investiției. CANADA Locuințele sociale sunt deținute de stat, ONG-uri sau cooperative imobiliare și subvenționate din fonduri publice. Ele sunt grupate, cel mai adesea, în cartiere sau complexuri rezidențiale. Reducerile acordate la plata chiriei variază în funcție de veniturile obținute la nivel de familie. IRLANDA Construite de autoritățile locale, locuințele sociale sunt vândute treptat chiriașilor.

Primarii și casele sociale
Primăria capitalei administrează 637 de locuințe sociale, în mai toate colțurile orașului, inclusiv în zona centrală a Bucureș­tiului. sectorul 1 Edilii susțin că nu au în grijă decât 54 de apartamente construite din fonduri proprii la marginea orașului, în car­ti­erul Odăi. În final, aici ar urma să se afle 414 case sociale. sectorul 2 Primăria are în administrare 209 locuințe sociale, cea mai mare parte a acestora (176) fiind în două blocuri de pe Str. Lunca Florilor. sectorul 3 Nu există locuințe sociale, însă administrația ar fi primit, printr-o decizie din 2008, aproape 300 de apartamente, pe care ar fi urmat să le distribuie celor evacuați din Centrul vechi. sectorul 4 Administrația locală gestio­nează 238 de locuințe sociale în două blocuri din Aleea Nehoiu (foste cămine ale IMGB), în care locuiesc acum 472 persoane. sectorul 5 Subordonații lui Marian Vanghelie au refuzat să furnizeze informații asupra acestui subiect. sectorul 6 Aici există 132 de garsoniere și apartamente sociale, toate în Str. Dealu Țugulea nr. 27.


CINE PRIMEȘTE CASĂ DE LA STAT CONDIȚII Locuințele sociale se distribuie familiilor cu un venit mediu net lunar pe ultimul an sub nivelul venitului net lunar pe familie pentru care se acordă ajutor social, majorat cu 10%.
BENEFICIARI Pot fi acordate tinerilor căsătoriți care au fiecare vârsta de până la 35 de ani, tinerilor de peste 18 ani proveniți din instituții de ocrotire socială, invalizilor grad I și II, persoanelor cu handicap, pen­sio­narilor, veteranilor și văduvelor de război, revoluționarilor, foștilor deținuți politici etc.

SPUNE-TI PAREREAAcum poti comenta si prin intermediul
contului de facebook. DETALII >>

EVZ

Economica.net

Ziare.com

AutoBild

Unica

Adevarul

Click

DZ

Animal Zoo

EVZ Monden

spune-ti parerea Acum poti comenta si prin intermediul
contului de facebook. DETALII >>

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.