CITEŞTE ŞI

Criză

Cum au ajuns primăriile agenții imobiliare «low cost»

Autor: Răzvan Amariei | joi, 12 mai 2011 | 33 Comentarii

Primăriile din Bucureşti deţin aproape 2.000 de locuinţe sociale, în valoare de 100-150 de milioane de euro. În destule cazuri, modul în care au fost cumpărate sau repartizate acestea ridică semne de întrebare.

O femeie se apleacă peste balcon atât de tare încât pare că în secunda următoare va aluneca zdrobindu-se de asfalt şi urlă cât o ţin plămânii: „Rooo-ber-toooo!“. Un tânăr care scuipă coji de seminţe cocoţat pe un gard se uită nepăsător în sus şi strigă, la rândul său: „Ce vrei, fă?“. Nu e o scenă din Ferentari, ci dintr-un ansamblu rezidenţial care, la data lansării, ţintea, prin dotările sale (piscină, sală de fitness, club), clienţii din partea de sus a societăţii. Acum, complexul RubinStein din Șoseaua Bucureşti-Târgovişte nr. 16 găzduieşte, pe lângă cei care au plătit multe zeci de mii de euro pentru apartamentul mult visat, numeroase familii evacuate din centrul vechi al oraşului, în majoritate de etnie romă. Asta după ce Primăria Capitalei a achiziţionat o parte din locuinţe. Mutarea i-a nemulţumit, evident, pe mai vechii locatari ai celor două blocuri. „Am dat o grămadă de bani, avem rate pe 25 de ani, dar acum vrem să vindem, pentru că totul s-a transformat într-un adevărat coşmar. Din păcate, nu cumpără nimeni“, ne spune unul dintre primii proprietari din complex. Unde sunt casele? În 2008, primarul general Adriean Videanu a cumpărat, de pe piaţa imobiliară, circa 340 de garsoniere şi apartamente. Cele mai multe se aflau în trei complexuri imobiliare (Lemon Garden din Giuleşti, RubinStein din Bucureştii Noi şi Gura Siriului Residence din Titan), iar fondurile cheltuite de edili au fost estimate la acea dată la peste 40 de milioane de euro. Deşi Consiliul General aprobase cumpărarea de locuinţe sociale, o parte din acestea au fost recatalogate drept locuinţe de necesitate, pentru a putea fi distribuite şi unor persoane care nu se încadrau în condiţiile prevăzute de lege pentru locuinţele sociale (în general, cei evacuaţi din Centrul istoric sau din casele naţionalizate). Primăria Sectorului 1 susţine că singurele locuinţe sociale pe care le administrează sunt cele din Cartierul Odăi. „În acest cartier, administraţia locală a Sectorului 1 va construi nouă blocuri cu 414 apartamente. Până în prezent, au fost finalizate lucrările la trei blocuri cu 54 de apartamente“, arată reprezentanţii instituţiei. Totuşi, presa a relatat că administraţia locală a achiziţionat apartamente noi, pentru a fi transformate în locuinţe sociale, în două ansambluri din afara sectorului – Lacul Morii din Giuleşti şi Cartierul Latin din Prelungirea Ghencea. Chiar şi reprezentanţii Cartierului Latin ne-au confirmat că au vândut 76 de locuinţe Primăriei Sectorului 1, care le-a şi repartizat, în 2008 şi 2009, către solicitanţi. Explicaţia pare a fi că apartamentele cu pricina au fost încadrate în categoria ceva mai permisivă a „locuinţelor de necesitate“. Măsură care, printre altele, lasă edililor o mai mare libertate în ceea ce priveşte numele pe care se emit repartiţiile. Pentru că, după cum se ştie, locuinţele sociale nu ajung întotdeauna la cei care au cu adevărat nevoie de ele. În ultima perioadă, două cazuri relatate de mass-media au readus în actualitate problema celor care plătesc chirii minuscule, deşi situaţia financiară nu justifică ajutorul statului. Cine sunt locatarii? Astfel, potrivit ziariştilor de la „Kamikaze“, Victor Ciutacu, redactor-şef al „Jurnalului naţional“, locuieşte, de un deceniu, într-un apartament social de pe strada Petre Ispirescu din Capitală. El plăteşte, pentru 66 de metri pătraţi, o chirie lunară de numai 30 de euro. „Am anunţat autoritatea locală, în conformitate cu prevederile legii, atunci când familia a depăşit plafonul de câştiguri lunare pentru păstrarea statutului social. Conform legii, după acest anunţ, autoritatea locală trebuie să pună la dispoziţia chiriaşului, la schimb, un alt spaţiu de locuit echivalent (cu alt statut) sau să-l taxeze pe acesta cu suma legală maximă pentru chirie. Dată fiind criza de locuinţe, am fost taxat, de atunci, cu chiria maximă şi nu mi s-a oferit, nici până în ziua de azi, la schimb, aşa cum scrie în lege, un alt spaţiu de locuit“, se apără, pe blogul personal, jurnalistul. Cu doar câteva zile în urmă, media a descoperit că pe lista persoanelor care ar fi urmat să primească locuinţe sociale de la Primăria Capitalei se află şi opt angajaţi ai instituţiei. Doar doi dintre aceştia au copii, dar patru au maşini, unul dintre potenţialii beneficiari deţinând un Volvo, cinci hectare de teren în judeţul Brăila şi bijuterii în valoare de 5.000 de euro. Scandaluri legate de acest subiect au avut loc, desigur, şi în afara Capitalei. În 2004, de exemplu, după ce îl criticase pe predecesorul său că atribuise 108 apartamente sociale unor persoane care nu aveau în niciun caz nevoie de mila statului (magistraţi, poliţişti, directori de instituţii sau ziarişti), Dumitru Nicolae, edilul Galaţiului, a decis ca respectivii chiriaşi să poată achiziţiona locuinţele repartizate. Locuinţele sociale pot dăuna libertăţii În 2006, la Baia Mare, primăria a achi­ziţionat, pentru 545.000 de euro, un bloc de locuinţe sociale de la un ONG. Cu puţin timp înainte, edilii refuzaseră oferta proprietarului iniţial al clădirii, care era dispus să vândă pentru numai 150.000 de euro. Ca urmare a acestei afaceri, în 2010, primarul Cristian Anghel a fost condamnat definitiv la doi ani şi şase luni de închisoare, din care a petrecut efectiv în spatele gratiilor zece luni. „Într-adevăr, am făcut parte din comisia de negociere pentru achiziţionarea blocului respectiv, dar nu am făcut decât să pun în executare două hotărâri ale consiliului local“, s-a apărat Anghel. Mai aproape de zilele noastre, în 2010, edilii din Târgu-Mureş au achiziţionat, pentru 6,6 milioane de euro fără TVA, 90 de garsoniere şi apartamente cu două camere într-un bloc nou. În medie, locuinţele costă circa 80.000 de euro fiecare, mult peste preţurile pieţei, au comentat la acea vreme experţii în imobiliare. Banii necesari provin dintr-un credit contractat de la BCR, iar locuinţele ar fi urmat să fie repartizate celor evacuaţi din case naţionalizate, unor chiriaşi ai administraţiei locale care stau în condiţii necorespunzătoare, dar şi medicilor şi profesorilor.

DINCOLO DE GRANIȚE FRANȚA Programul de construcţie de locuinţe sociale lansat imediat după război a fost, de-a lungul timpului, sursă de voturi pentru primari, sursă de finanţare ilegală pentru partidele politice şi sursă de scandaluri de corupţie. O lege recentă obligă fiecare oraş să aibă cel puţin 20% din fondul locativ de tip HLM (locuinţe cu chirie scăzută). CHINA Fondul de locuinţe sociale este asigurat din construcţii noi, clădiri abandonate şi intrate în posesia statului ori apartamente vechi, închiriate la preţuri subvenţionate. OLANDA Apartamentele sociale (circa 2,4 milioane) sunt deţinute şi administrate de aproximativ 400 de fundaţii nonprofit, în strânsă colaborare cu statul. În unele oraşe mari, casele cu chirie scăzută reprezintă în jur de 50% din total. MAREA BRITANIE Locuinţele ieftine sunt administrate de autorităţile locale sau de asociaţii nonprofit. În unele zone, obţinerea unei autorizaţii de construcţie pentru un complex imobiliar este condiţionată de includerea unui anumit număr de locuinţe sociale în cadrul investiţiei. CANADA Locuinţele sociale sunt deţinute de stat, ONG-uri sau cooperative imobiliare şi subvenţionate din fonduri publice. Ele sunt grupate, cel mai adesea, în cartiere sau complexuri rezidenţiale. Reducerile acordate la plata chiriei variază în funcţie de veniturile obţinute la nivel de familie. IRLANDA Construite de autorităţile locale, locuinţele sociale sunt vândute treptat chiriaşilor.

Primarii şi casele sociale
Primăria capitalei administrează 637 de locuinţe sociale, în mai toate colţurile oraşului, inclusiv în zona centrală a Bucureş­tiului. sectorul 1 Edilii susţin că nu au în grijă decât 54 de apartamente construite din fonduri proprii la marginea oraşului, în car­ti­erul Odăi. În final, aici ar urma să se afle 414 case sociale. sectorul 2 Primăria are în administrare 209 locuinţe sociale, cea mai mare parte a acestora (176) fiind în două blocuri de pe Str. Lunca Florilor. sectorul 3 Nu există locuinţe sociale, însă administraţia ar fi primit, printr-o decizie din 2008, aproape 300 de apartamente, pe care ar fi urmat să le distribuie celor evacuaţi din Centrul vechi. sectorul 4 Administraţia locală gestio­nează 238 de locuinţe sociale în două blocuri din Aleea Nehoiu (foste cămine ale IMGB), în care locuiesc acum 472 persoane. sectorul 5 Subordonaţii lui Marian Vanghelie au refuzat să furnizeze informaţii asupra acestui subiect. sectorul 6 Aici există 132 de garsoniere şi apartamente sociale, toate în Str. Dealu Țugulea nr. 27.


CINE PRIMEȘTE CASĂ DE LA STAT CONDIȚII Locuinţele sociale se distribuie familiilor cu un venit mediu net lunar pe ultimul an sub nivelul venitului net lunar pe familie pentru care se acordă ajutor social, majorat cu 10%.
BENEFICIARI Pot fi acordate tinerilor căsătoriţi care au fiecare vârsta de până la 35 de ani, tinerilor de peste 18 ani proveniţi din instituţii de ocrotire socială, invalizilor grad I şi II, persoanelor cu handicap, pen­sio­narilor, veteranilor şi văduvelor de război, revoluţionarilor, foştilor deţinuţi politici etc.

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.
Capital - Comenteaza
Capital - Twitter
Capital - Google+
Transforma in PDF
Printeaza

EVZ

Economica.net

Ziare.com

AutoBild

Unica

Adevarul

Click

DZ

Animal Zoo

EVZ Monden

Capital - Articole similare

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.