Taxe si impozite

Cu noi taxe și impozite, 2014 va fi anul scumpirilor

Autor: Aurel Dragan | luni, 06 ianuarie 2014 | 60 Comentarii

Dacă Guvernul vrea, nu mai contează ce își dorește populația. Lucru care se aplică anul acesta și în ceea ce privește creșterea prețurilor, umflate de taxe și de impozite

La cinci ani de la declanșarea crizei economice, țara noastră continuă să se zbată în neputință. În incapacitatea de a reporni economia pe baze sustenabile, care să permită și sectorului privat să se dezvolte, și bugetului de stat să nu mai lucreze pe deficit. Neputință care se observă cu ochiul liber și în datele macro: după o creștere a PIB de circa 3% în 2013 (cu sprijinul larg al agriculturii), anul acesta ne așteptăm la o majorare de doar 2%. Un lucru bătut în cuie pentru anul viitor este cel legat de scumpiri. Inclusiv prognozele indică acest fapt; după un nivel al inflației de aproximativ 1,8% în 2013, prognoza oficială ia în calcul un nivel de 3% anul acesta. De unde vin creşterile de preţuri? Întrebarea este importantă, în condițiile în care consumul nu este preconizat să crească prea mult, dată fiind situația din zona creditării bancare (care mai are de „aruncat“ o serie de credite neperformante) și încrederea redusă a oamenilor în economie. Nici consumul de stat nu se simte foarte bine, urmând un nou an de vârf la plata datoriilor către instituțiile internaționale și existând constrângeri dure legate de deficit. Teoretic, am putea spune că nu e cazul să vorbim de scumpiri. Numai că guvernul Ponta a decis să ne „ajute“ în „lupta împotriva deflației“. Trecem peste aberațiile legate de deflația care ne amenință și ne uităm direct la ce au decis finanțiștii Guvernului. În primul rând, acciza suplimentară pentru carburanți, în cuantum de 7 eurocenți pe litru. Plus TVA. Departe de a putea fi justificată prin „lupta contra deflației“, măsura e menită să adune sume suplimentare la buget, astfel încât să ne încadrăm în ținta adoptată în acrodul cu FMI. Evident, problema cu FMI nu a ieșit la iveală decât atunci când președintele Băsescu a refuzat să aprobe bugetul pe 2014, iar premierul Victor Ponta a declarat că va trebui să renegociem cu FMI pentru a vedea dacă acceptă amânarea sau renunțarea la acciză. Momentan, acordul cu FMI e suspendat, după decizia de amânare cu tei luni a introducerii accizei pentru motorină. Fiind vorba de sume foarte mari (estimările indică venituri totale de 650 milioane euro din acciza suplimentară, dintre care 490 milioane euro din motorină), pare normal să se recalculeze bugetul. Numai că amânarea de trei luni nu va afecta pra mult încasările, fiind vorba de o perioadă cu activități foarte slabe în zona transporturilor și a agriculturii. Dacă acciza rămâne valabilă (pentru benzină a fost deja introdusă) vom simți un impact de cel puțin 0,2% în inflație, după cum calculează BNR. Inflația e bună pentru buget Pe lângă acciza suplimentară, avem deja parte de un nou curs de schimb stabilit de Guvern pentru calcularea accizelor, care de acum va fi actualizat şi cu rata inflației, avem impozite noi pentru construcțiile speciale (inclusiv „stâlpi“), CASS pentru chirii și majorări pentru impozitele locale fără limită. Plus majorări pentru prețurile administrate, inclusiv gaze naturale și energie electrică. Toate acestea nu fac decât să se adune în nota de plată a consumatorului, deoarece este de presupus că nu va suporta altcineva majorările. Fapt vizibil în prețul carburanților, care au crescut, de la 1 ianuarie, cu 9 bani pe litru, în ciuda asigurărilor oficialilor guvernamentali că nu vom vedea nicio scumpire. Iar ca să înțelegem mai ușor de ce trebuie să plătim mai mult pentru orice, este suficient să ne uităm la „nevoile“ bugetare. Nu doar la bugetul de venituri-cheltuieli, care se modifică, de regulă, de două ori pe an, ci la datoriile pe care știm că trebuie să le plătim (făcute de guvernele din ultimii cinci-șase ani). Numai către FMI (îngrijorat că nu se adună destui bani la buget) vom achita circa 3,5 miliarde euro, 2014 fiind al doilea an cu vârf deplată după anul trecut. Partea care revine Finanțelor se ridică la un miliarde de euro, restul fiind în sarcina BNR. La care se adaugă banii necesari pentru acoperirea deficitului și a datoriilor ajunse la scadență. Anul trecut împrumuturile Trezoreriei au depășit 10 miliarde de euro, iar suma nu va fi mai mică nici anul acesta. Cum orice preț mai mare pentru mărfuri, alimente sau servicii înseamnă și TVA mai mult pentru stat, este de înțeles de ce statul vrea inflație.

Pentru a asigura atingerea ţintei de deficit bugetar de 2,2% din PIB, va fi necesară adoptarea unor măsuri care să compenseze veniturile pierdute în urma amânării cu trei luni a majorării accizei.
Guillermo Tolosa, reprezentantul rezident al FMI în România şi Bulgaria

EVZ

Unica

Elle

Ziare.com

Adevarul

Click

dz

Animal Zoo

EVZ Monden

Star Junior

spune-ti parerea

LASA UN COMENTARIU

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.