"Procedura este complicată în sensul că este dificil pentru noi să îi convingem pe consumatori că centrul este o entitate care poate fi eficientă. Interesul a crescut continuu pentru că, pe lângă cele 27 de dosare soluţionate şi cereri depuse, primim zilnic întrebări, prin diverse canale, cu privire la activitatea CSALB", a mai spus Păunescu. 

La rândul său, directorul CSALB, Liviu Fenoghen, a explicat că, din cele 27 de dosare soluţionate, două treimi au fost acceptate de ambele părţi. El a adăugat că, pe lângă cele 200 de cereri conforme primite de Centru, s-au înregistrat încă 212 cereri neconforme care nu pot fi gestionate de această entitate. 

"Unele dintre aceste cereri se referă la litigii cu instituţii care nu sunt sub supravegherea Bănci Naţionale a României (BNR), altele sunt depuse de persoane juridice, iar potrivit legislaţiei, CSALB se ocupă doar de cererile depuse de persoane fizice etc", a explicat Fenoghen. 

Potrivit acestuia, în esenţă consumatorii cer diminuarea efortului de plată pe care îl au în raport cu instituţia de credit. "În urma aplicării procedurilor am reuşit diminuarea acestui efort de la câteva sute de lei la rata lunară până la 19.000 de euro per total la un credit ipotecar", a mai spus directorul Centrului. 

El a menţionat şi cele mai frecvente aspecte reclamate de consumatori, respectiv restituirea comisionului de risc perceput pentru un credit, rescadenţarea creditului, diminuarea ratei lunare, returnarea comisionului de administrare, a comisionului de monitorizare ori a altor categorii de comisioane care, în percepţia consumatorilor, au fost reţinute în mod nejustificat; restituirea sumei ce a rezultat din mărirea marjei dobânzilor în mod excesiv, în accepţiunea consumatorilor, reducerea marjei dobânzii şi îngheţarea cursului valutar la data încheierii contractului de credit (în CHF), declararea creditului ca fiind scadent anticipat, fără respectarea condiţiilor contractuale calcularea şi plata ratelor în lei, la cursul de schimb valutar de la data încheierii contractului, eliminarea unor clauze calificate de către consumatori ca fiind abuzive, privind aplicarea de dobânzi penalizatoare, radierea înregistrărilor din biroul de credit etc. 

Directorul CSALB a mai adăugat că perioada medie de soluţionare a unui litigiu este de 40 de zile, iar cel mai puţin a durat un dosar soluţionat în 17 zile. 

La rândul său, preşedintele Colegiului de Coordonare a precizat că soluţionarea unui dosar costă 993 de lei, cost care include cheltuieli de organizare şi onorariul conciliatorului. 

Totodată, reprezentanţii Centrului au prezentat şi rezervele exprimate de consumatori în cadrul convorbirilor telefonice cu privire la soluţionarea alternativă a litigiilor. Acestea se referă la faptul că procedurile de soluţionare alternativă a litigiilor nu sunt obligatorii pentru comercianţi; majoritatea comercianţilor nu vor accepta solicitările lor, formulate prin intermediul CSALB, câtă vreme nu le-au acceptat în cadrul încercării de soluţionare amiabilă (în faza de reclamaţie simplă), ceea ce induce o atitudine descurajantă (în opinia clienţilor); impunerea – prin lege – a etapei prealabile, care constă în încercarea de soluţionare directă, nu este utilă şi generează întârzieri nejustificate, mai ales în contextul existenţei unor relaţii extrem de încordate între consumator şi comerciantul respectiv. 

"O consecinţă nedorită a acestei situaţii o reprezintă cazurile în care consumatorii au formulat reclamaţia/solicitarea direct către comerciant, iar ulterior – în aşteptarea răspunsului de la comerciant – au renunţat la continuarea demersului iniţiat la nivelul CSALB", a mai spus directorul Centrului. 

Acesta a precizat, însă, că această cerinţă nu este condiţionată de un răspuns al băncii şi în niciun caz de o rezolvare a litigiului. "Consumatorul trebuie doar să facă dovada că a depus la bancă o solicitare de soluţionare a litigiului şi, în cazul în care răspunsul este negativ sau nu este transmis consumatorului în maxim 30 de zile, atunci el se poate prezenta la CSALB pentru demararea procedurilor", a explicat Fenoghen. 

 AGERPRES