În cazul ANPIS, plăţile nelegale identificate au reprezentat indemnizaţia pentru creşterea copilului (2,030 milioane de lei), alocaţia pentru susţinerea familiei (989.000 lei) sau venit minim garantat (1,931 milioane lei) acordate unor beneficiari care au realizat concomitent venituri din salarii şi pensii, depăşind limita legală admisă pentru plata unor beneficii sociale, se precizează în documentul citat. Totodată, au fost acordate venit minim garantat (216.000 lei) şi alocaţia pentru susţinerea familiei (136.000 lei) unor persoane care deţineau depozite bancare sau care au obţinut dividende peste limita legală. 

Plăţi nelegale de peste 8,3 milioane de lei, constând în acordarea de ajutoare sociale şi alocaţii pentru susţinerea familiei, au fost identificate şi la agenţiile judeţene pentru plăţi şi inspecţie socială (AJPIS). „Au fost identificate plăţi nelegale, după cum urmează: ajutoare sociale şi alocaţii pentru susţinerea familiei, în sumă de 8.304 mii lei, cauzate, în principal, de nedeclararea de către beneficiari a unor venituri nete realizate (salarii, pensii, activităţi independente), a deţinerii de depozite bancare peste limita legală, a neachitării impozitelor pentru bunurile deţinute în proprietate, fapt ce conduce la excluderea acordării acestor drepturi”, se arată în Raportul public pe anul 2016 elaborat de Curtea de Conturi. 

Potrivit sursei citate, aceste erori care au condus la plăţi nelegale s-au produs ca urmare a nedeclarării veniturilor încasate, unele peste limita admisă de lege, a nerecalculării cuantumului în funcţie de veniturile efectiv realizate, potrivit Deciziei de impunere finală eliberată de autorităţile fiscale. În cazul acordării stimulentului lunar de inserţie în condiţii neconforme, cauza principală a fost neprezentarea documentelor care atestă începerea activităţii şi, implicit, obţinerea de venituri supuse impozitării, precizează autorii raportului. 

Un exemplu este acordarea unor alocaţii de stat pentru copii, în sumă de 28.000 lei, acordate unor copii exmatriculaţi, care au abandonat şcoala sau care au repetat anul şcolar, cauza nesistării plăţilor fiind transmiterea cu întârziere a documentelor de către inspectoratele şcolare. Pentru eliminarea deficienţelor constatate, principalele recomandări formulate de experţii Curţii de Conturi au constat în stabilirea realităţii creanţelor şi datoriilor privind drepturile ce decurg din beneficii de asistenţă socială, efectuarea corecţiilor necesare, stabilirea şi recalcularea sumelor rezultate în urma corecţiilor efectuate, recuperarea prejudiciilor, virarea la buget a sumelor pe măsura recuperării, virarea drepturilor prescrise la termenele legale la buget. 

„Întrucât valoarea abaterilor se încadrează sub nivelul pragului de semnificaţie, opinia de audit pentru bugetul de stat este opinie cu rezerve, cu paragraf de evidenţiere a anumitor aspecte, deoarece la nivelul Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale, în mod operativ, s-au efectuat demersuri în sensul corectării unora dintre erori. Pentru remedierea deficienţelor identificate au fost emise decizii prin care s-au dispus măsuri ce trebuie implementate atât la nivelul ministerului, cât şi la nivelul ANPIS, decizii care nu au fost contestate de către conducerile celor două entităţi”, subliniază documentul elaborat de reprezentanţii Curţii de Conturi. 

Conform documentului citat, plăţile totale privind asistenţa socială, efectuate în anul 2016, au crescut cu 18% faţă de anul precedent, de la 9,958 miliarde de lei la 11,702 miliarde de lei (1,54% din PIB) trendul crescător fiind influenţat, în principal, de creşterea cuantumului unor beneficii de asistenţă socială şi, în unele cazuri, de creşterea numărului de beneficiari. 
Beneficiile de asistenţă socială acordate în anul 2016, care au făcut obiectul misiunilor de audit (alocaţia de stat pentru copii, indemnizaţia pentru creşterea copilului şi stimulentul lunar/de inserţie, ajutorul social privind asigurarea venitului minim garantat, alocaţia pentru susţinerea familiei), au presupus un efort bugetar de 8,282 miliarde de lei, reprezentând 71% din totalul plăţilor efectuate în anul 2016, cu 3% mai mult faţă de 2015.

Reprezentantul Ministerului Muncii ne-a explicat că prejudiciul a fost recuperat. „Acest prejudiciu s-a creat din cauza nedeclarării veniturilor încasate. Este vorba de persoanele care s-au angajat și nu au anunțat Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (ANPIS), adică perioada din momentul angajării și transmitere a datelor către Revisal”, ne-a explicat reprezentantul Ministerului Muncii.