Potrivit acestuia, această obligativitate urmează a fi inclusă în noua Lege a dialogului social, care va fi lansată spre dezbatere imediat după intrarea în vigoare a Legii salarizării unice în sistemul bugetar.
"Există o solicitare a tuturor sindicatelor reprezentative la nivel național și trebuie să creăm un sistem de protecție a angajaților, astfel încât drepturile acestora să fie respectate. Legea actuală trebuie modificată astfel încât noi să creăm condițiile minime pentru respectarea drepturilor angajaților, pentru că nu vrem să influențăm foarte mult mediul de afaceri", a afirmat Petrea.
Ministrul Consultării Publice și Dialogului Social consideră că Guvernul a făcut o eroare, în 2011, când a eliminat contractele colective de muncă la nivel de ramură și unitate.
"Consider că o lege adoptată prin asumare și nu prin dezbatere publică, o lege care până la urmă a înghețat dialogul social și a făcut imposibilă semnarea contractelor colective de muncă a fost o lege împotriva salariaților din România", a declarat Gabriel Petrea.
Forţa de muncă din România este subplătită, iar capitalul este supraplătit, dar dacă vrem să vorbim de salarii trebuie să lovim cu bila noastră alte popice şi anume să rezolvăm cu drumurile, producţia şi justiţia, susţine Valentin Lazea, economist şef al Băncii Naţionale a României (BNR).
"În România forţa de muncă este subplătită, iar capitalul este supraplătit. Capitalul ia aproape 60% din VNB (venitul naţional brut n.r.), iar forţa de muncă ia aproape 40%", a spus Valentin Lazea, cu ocazia lansării "Raportului economic pentru România 2017".
"Să ne întrebăm de ce se întâmplă lucrul acesta? Lucrul acesta se întâmplă pentru că întreprinzătorul străin şi/sau român îşi face planurile cu toate măsurile pe care le are de plătit, cu drumuri care iau mai mult timp şi înseamnă cheltuieli, cu producţie care înseamnă cheltuieli, cu cadrul legislativ care înseamnă avocaţi, jurişti şi aşa mai departe, toate astea se varsă în salarii mai mici", a afirmat oficialul BNR.
AGERPRES
