„Românii sunt un popor evlavios şi ţin cont de dezlegările la peşte pentru că ţin postul în proporţie destul de mare şi bineînţeles că în aceste zile creşte şi consumul de peşte. Faţă de cele 4 – 6 kilograme de peşte cât se consumă ca medie multianuală în România, în zilele cu dezlegare la peşte cred că acest consum se dublează. Eu consider că s-a ajuns la 6 kilograme pe locuitor într-un an, iar consumul va creşte în continuare şi datorită acvaculturii. Înainte de 1989, în România se consuma anual între 8 şi 10 kilograme de peşte pe locuitor, dar aveam o flotă de pescuit, iar peştele era mult mai accesibil la preţ. Eu mă străduiesc prin profesia pe care o am să pun în atenţia românului peştele şi fructele de mare ca fiind cea mai sănătoasă carne care există”, a declarat pentru Agerpres preşedintele Ro-Fish.
Prin comparaţie, în Bulgaria şi Ungaria se consumă 2,5 kilograme de peşte pe an, la jumătate faţă de România, în timp ce Portugalia este ţara unde se mănâncă cel mai multe peşte din ţările UE, respectiv 76 de kilograme pe an. În Spania, consumul este de 60 de kilograme de peşte pe an, în timp ce media europeană ajunge la 22,5 kilograme pe locuitor într-un an. Cel mai mult peşte din Europa îl consumă islandezii – 90 de kilograme pe an, iar la nivel mondial, Japonia deţine supremaţia cu peste 130 de kilograme pe an.
„Este firesc acest consum în Japonia, pentru că este o zonă peninsulară, la fel şi în Portugalia şi Spania, ţări înconjurate de mări şi oceane sau în ţările nordice, care sunt legate de peşte şi fructe de mare ca hrană de bază. Din păcate, Marea Neagră nu este bogată în peşte şi fructe de mare din cauza conţinutului mare de sulf, iar România, aş spune, este «dezavantajată» pentru că zona de pescuit este foarte departe în larg. Noi avem zona de litoral care este bună pentru turism, dar nu este bună pentru pescuit, comparativ cu cea a Bulgariei şi a Turciei”, a adăugat Cuzdrioreanu.
România acoperă din producţia internă de peşte doar 18% din consum, iar diferenţa de 82% provine din import.
Potrivit preşedintelui Ro-Fish, cele mai căutate specii în România sunt cele marine, precum macroul, şprotul şi codul, dar şi speciile de apă dulce, păstrăvul, crapul şi carasul.
„Primele specii căutate în România sunt peştii pelagici care sunt peşti de banc, cum ar fi macroul, stavridul, heringul, şprotul în proporţie de 45 -50%, iar 30% reprezintă peştele alb, unde intră codul, merlucius şi speciile de apă dulce: păstrăv, crap, caras şi şalău, apoi semi-preparatele şi fructele de mare care au doar 7-10% din consum”, a continuat preşedintele Ro-Fish.
România produce anual 18.000 de tone de peşte, inclusiv din acvacultură, din care 2.000 de tone sunt de păstrăv, iar până la 9.000 de tone sunt cele din specia ciprinide, respectiv crap, caras etc, diferenţa provenind din pescuit.
„Creşte acvacultura, ceea ce este bine pentru că există un program cu fonduri europene POPAM 2014-2020 care continuă POP 2007-2013, dar în care de data aceasta vedeta programului este acvacultura. Sunt accesări importante şi cred că vor mai fi şi cu siguranţă procentul de producţie din acvacultură va creşte spre 40%”, a spus Marian Cuzdrioreanu.
Suprafaţa piscicolă a României este în prezent între 80.000 şi 100.000 de hectare, aceasta fiind redusă dramatic în perioada comunistă pentru a dezvolta agricultura.
„Nu este o suprafaţă suficientă, dar nu suntem noi de vină, pentru că înainte de primul război mondial suprafaţa piscicolă a României era de 1,8 milioane de hectare. Eram primii acvacultori ai Europei, dar în perioada comunismului s-au făcut desecări foarte mari în folosul agriculturii. Acum se dezvoltă multe exploataţii piscicole şi se încearcă chiar şi popularea canalelor de irigaţii cu peşte şi a Canalului Dunăre – Marea Neagră”, susţine preşedintele Ro-Fish.
În acest week-end bucureştenii pot savura la Festivalul Peștelui tot felul de bunătăţi din peşte pregătite după reţele tradiţionale moştenite de la părinţi.
Organizatorii promit că anul acesta vor fi mai multe produse ca şi în anii precedenţi, iar pe lângă grătarele cu păstrav, crap, scrumbie, ton, dorada, biban de mare sau sturion de acvacultură, bucureştenii vor mai putea degusta peşti şi resurse de la Marea Neagră, respectiv rapane şi midii gătite în sos de vin cu usturoi. La Festivalul Peştelui mai pot fi găsite hamsii, stavrizi, baby merlucius, carnaţi de peşte, borş cu 5 feluri de peşte şi sarmale din peşte. Produsele tradiţionale din peşte atestate de Ministerul Agriculturii precum salatele de icre de ştiucă sau de crap, scrumbia şi sardeluţele marinate, zacusca cu peşte sau produse afumate, precum ton, sturion sau scrumbie nu vor lipsi de Florii de la Festival Peştelui de la Agronomie, „o multitudine de produse din peşte pentru toate gusturile şi buzunarele”, susţin organizatorii.
