CITEŞTE ŞI

HR

Cine mai rămâne în țară?

Autor: |

Deschiderea graniţelor pentru românii avizi de muncă în UE este un moment istoric, cu consecinţe majore, căci afară nu ne pleacă numai muncitorii necalificaţi sau potenţialii infractori, ci şi o bună parte din (puţinele) elite

Deşi este un subiect de importanţă majoră pentru dezvoltarea economică şi demografică a României, până acum dezbaterea privind deschiderea graniţelor s-a învârtit supărător doar în jurul exagerărilor din presa britanică şi olandeză. Într-adevăr, acestea au cultivat în rândul populaţiei o veritabilă paranoia privind potopul de imigranţi români şi bulgari care se va revărsa, începând cu 1 ianuarie, peste cele nouă pieţe ale muncii ce se îndură (cu forţa, ce e drept) să ne acorde liberul acces începând de la această dată. Fapt incontestabil: un influx crescut al românilor în Marea Britanie va exista. O arată toate statisticile şi estimările: potrivit un think tank local, Migration Watch, 50.000 de români şi bulgari vor intra anual pe piaţa muncii din Marea Britanie. Cifra înaintată este plauzibilă, cât timp în intervalul iunie 2012-iunie 2013, numărul imigranţilor din cele două state a fost de 37.000. În paralel, în 2012, românii au ocupat una dintre primele poziţii în clasamentul celor mai mari valuri de imigranţi în Austria, Belgia, Danemarca, Germania, Ungaria, Italia, Spania şi Portugalia (şi, atenţie, analiza este făcută exclusiv la nivelul statelor membre OCDE). Numai în primele şase luni ale acestui an, în Germania au intrat 70.000 de români. Aceleaşi studii şi rapoarte arată însă, foarte clar, că românii care vor lua calea Regatului Unit nu vor împovăra sistemul de asistenţă socială de aici, dovadă că România nu figurează în topul 20 (!) al imigranţilor care pretind cele mai mari beneficii sociale din partea autorităţilor londoneze. În acest clasament regăsim, în schimb, state precum Polonia (locul 3), Franţa, Olanda, Italia sau Germania. În Franţa, situaţia este similară: un raport recent al institutului de statistică de la Paris arată că doar 3% din imigranţii români au peste 60 de ani - prag relevant întrucât se presupune că peste această vârstă oamenii se pensionează, devenind astfel asistaţi social. Pentru comparaţie, ponderea medie  a imigranţilor europeni stabiliţi în Franţa şi ajunşi la vârsta pensiei este de 28%.    Adevărata problemă este alta Nu suntem naţia care exportă cei mai mulţi emigranţi (deşi ne clasăm îngrijorător de sus în clasamenul global).  Ne adjudecăm, însă, recordul nefericit al celor mai mulţi emigranţi cu studii superioare – 18,5% din total, faţă de media europeană de doar 5%. Ca să ne dăm seama de proporţiile fenomenului, este suficient să reamintim că avem cei mai puţini absolvenţi de facultate de pe continent. Dintre aceştia, grosso modo, o cincime îşi pun serviciile în slujba altor economii. Și, din păcate, nu sunt toţi doctori în ştiinţe sau specialişti angajaţi de mari companii, ci lucrează, majoritatea, în munca de jos. După cum arată o analiză recentă , „cei mai mulţi români muncesc cu mâinile, nu cu capul, chiar şi aceia care au calificări înalte. Aceştia renunţă la pregătirea de bază şi acceptă să fie plătiţi cu salariul minim pe economie, însă nu se plâng, căci trăiesc foarte modest şi îşi economisesc bună parte din sumele câştigate, valorizându-le în ţara de origine”. În perspectivă, arată  Diana Pociovălişteanu şi Liana Badea, autoarele analizei, „observăm că, după o perioadă de adaptare, în care oamenii asimilează limba şi deprind noi aptitudini profesionale, unii imigranţi reuşesc să ocupe locuri de muncă tot mai de calitate şi tot mai apropiate de pregătirea iniţială”. Pentru România, acest fenomen se traduce prin scăderea progresivă, dar masivă, a efectivelor de specialişti în educaţie, inginerie şi sănătate. Mai mult, piaţa autohtonă a muncii începe deja să se confrunte cu goluri de personal în construcţii, turism, textile şi industria lemnului. Pe termen scurt, continuarea fenomenului migraţionist are mai degrabă valenţe pozitive: pentru zecile de mii de familii rămase acasă (dar şi pentru economia ţării), sumele trimise de cei plecaţi, estimate anual la circa patru miliarde de euro, sunt un veritabil panaceu. Apoi, este evident că, în stadiul de acum, piaţa muncii este incapabilă să absoarbă câteva milioane de oameni care s-ar întoarce sau s-ar răzgândi în privinţa plecării. Pe termen lung, însă, nu trebuie să ne minţim: consecinţele vor fi dezastruoase, şi nu, nu este un cuvânt dur.

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.
Capital - Comenteaza
Printeaza

EVZ

Economica.net

Ziare.com

AutoBild

Unica

Adevarul

Click

DZ

Animal Zoo

EVZ Monden

Capital - Articole similare

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Nume: Prenume: Varsta: Email: Localitate: Judet: Telefon:


Sex: M / F




Ma abonez la newsletter
Sunt de acord cu termenii si conditiile concursului
* Toate campurile formularului sunt obligatorii